Chestiunea evreiască în Europa. Adunarea Notabililor de la Paris. Evenimentul istoric

Chestiunea evreiască în Europa. Adunarea Notabililor de la Paris. Evenimentul istoric Sursa foto: EVZ

Antisemitismul din România la începutul secolului 20 este o temă complexă și profundă, marcată de evoluții sociale, politice și legislative care au influențat în mod semnificativ comunitatea evreiască. Astăzi, de la ora 12.00, pe canalul YouTube Hai România, istoricul Alex Mihai Stoenescu și jurnalistul Mirel Curea vor continua incursiunea într-unul din cele mai sensibile subiecte din Istoria României.

Această perioadă este caracterizată printr-o intensificare a sentimentelor antievreiești, reflectată atât în politica oficială, cât și în atitudinea populației. Atitudinea antievreiască a fost, totodată, importată din Europa. La sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20, România a asistat la creșterea naționalismului, care adesea a inclus elemente de xenofobie și antisemitism.

În contextul creării și consolidării statului național unitar, evreii au fost frecvent văzuți ca „străini” și „nepatrioți”, percepuți ca fiind loiali mai degrabă comunităților lor decât statului român. Legislativ, evreii s-au confruntat cu numeroase restricții. Constituția din 1866, de exemplu, limita accesul la cetățenia română, exclusiv creștinilor, lăsând mulți evrei într-un statut de apatridie. Aceste restricții au fost parțial ameliorate în 1923, dar până atunci, evreii rămâneau adesea excluși de la drepturile civile de bază, inclusiv de la dreptul de a vota sau de a ocupa funcții publice.

În aceeași perioadă, antisemitismul a fost alimentat și de presa vremii și de diverse mișcări și partide politice. Un vector important a fost și importul de informații și atitudini din Europa. Chestiunea evreiască are un sâmbure de debut în Franța, odată cu Adunarea Notabililor de la Paris, când Marele Sanhedrin, o înaltă instanță evreiască a fost convocată în Europa de Napoleon pentru a sancționa legal principiile exprimate de o adunare de notabili evrei ca răspuns la cele douăsprezece întrebări care i-au fost înaintate de guvern. Dar mai multe detalii,  în emisiunea de la ora 12.00, un dialog istoric între Mirel Curea și Alex Mihai Stoenescu.

Ne puteți urmări și pe Google News