În nordul judeţului Maramureş, natura cvasivirgină îşi dezvăluie misterele doar turiştilor decişi să ia zona la picior. Din satul Răzoare, situat la câţiva kilometri de oraşul Târgu Lăpuş, maşinile nu mai pot înainta, iar „defileul“ Lăpuşului, ce se întinde pe 36 de kilometri, poate fi descoperit doar cu rucsacul în spinare.

În mare parte, Lăpuşul nu are aproape nimic spectaculos. E un râu liniştit, care „udă“ aproximativ 100 de kilometri din nordul extrem al ţării. Totuşi, deşi puţin cunoscută, zona Cheilor Lăpuşului dă râului o „nobleţe“ nemaivăzută.

Expediţii cu rucsacul în spate

La Răzoare, râul intră într-un defileu spectaculos, cale de 36 de kilometri, până în satul Remecioara, situat la doar 20 de kilometri de Baia Mare. Râul curge ba leneş, ba în vaduri consecutive repezi, străjuit de pereţii de stâncă înalţi de opt metri.

Din loc în loc, Lăpuşul se transformă brusc într-un râu nervos, de munte, se ascunde pe sub stânci ori se retrage sfios pentru a face loc unei limbi de nisip fin. Pentru a parcurge întreg defileul pe jos, e nevoie de antrenament, plus disponibilitatea de a „sacrifica“ trei-patru zile. Primăvara, când râul are încă debit mai mare, defileul poate fi „vizitat“ şi cu barca.

Cascada „Pişătoarea“ şi „Balta Neagră“

În satul Peteritea, râul a fost deviat pentru a se turna picioarele unui pod de beton, spre marele necaz al pescarilor, nemulţumiţi că peştii vor fi astfel ucişi. Pentru localnicii din câteva sate şi cătune izolate, acesta e însă motiv de bucurie. Poate pentru că aşa nu vor mai fi rupţi de lume ca până acum. De altfel, dacă întrebi pe cineva din zonă dacă sunt vizitaţi de străini, poţi primi un răspuns senin de genul „Nu ştiu, că nu-i cunosc…“.
 
Localnicii nu duc lipsă de umor, fapt demonstrat şi de denumirile unor locuri din Cheile Lăpuşului. Astfel, aici poţi da peste cascada „Pişătoarea“, „Biserica Vacii“, „Tăul Negru“ sau „La Împreunătură“. La „Balta Neagră“, râul se opreşte într-un luciu de apă, cu o adâncime de opt-nouă metri, loc unde amatorii de senzaţii tari din toată ţara vin pentru a plana până în apă, de pe o stâncă de zece metri înălţime.

Fort ridicat în 1319

Un alt atu al zonei îl reprezintă Cetatea de Piatră a Chioarului, situată pe raza administrativă a comunei Remetea Chioarului. Bucăţi din zidurile fostului fort maghiar, ridicat în 1319, se arată privirilor chiar deasupra defileului.

Turiştii care s-ar aventura să străbată defileul toamna ar putea avea parte de un spectacol aparte, care ar putea dispărea în curând. E vorba despre butinarii care coboară pe apă, în fiecare toamnă, cu lemne de foc tăiate la metru. Astfel, turistul poate admira procesiunea formată din bărbaţi cu căngi, care coboară pe râu cale de 10 kilometri, trăgând spre mijloc lemnele „rătăcite“. Asta în vreme ce pe mal o femeie cu coş de bucate şi ţuică de prune însoţeşte procesiunea.

Defileul Lăpuşului se întinde pe teritoriul administrativ al oraşelor Târgu Lăpuş şi Şomcuta Mare şi al comunelor Vima Mică, Copalnic Mănăştur, Boiu Mare, Coaş şi Remetea Chioarului. Cu toate acestea, doar primarii din Coaş, Vima Mică şi Remetea Chioarului aveau o vagă idee pe unde este defileul cu pricina.

Din păcate, zona a fost poluată constant de apele reziduale şi haldele de steril rezultate din exploatările miniere de la Băiuţ şi Cavnic. În plus, satele şi oraşele situate în apropierea defileului „produc“ în fiecare primăvară tone de plastic şi gunoaie.

OFERTĂ

Cazare doar la cort sau la pensiuni

Turiştii care vor să viziteze zona Cheilor Lăpuşului pot opta fie pentru cazarea la cort, fie la pensiuni, acestea fiind singurele posibilităţi de cazare din zonă. Astfel, e bine de ştiut faptul că unităţile de cazare cele mai apropiate de defileu sunt situate în oraşul Târgu Lăpuş sau în satele Rohia şi Remecioara. În ceea ce priveşte preţurile, acestea se situează între 15 şi 20 euro de persoană pe zi, iar în tariful respectiv intră cazarea şi trei mese pe zi. Ţinând cont de faptul că numărul pensiunilor nu este foarte mare, este recomandat să faceţi rezervări din timp.