Decizia Poloniei şi Ungariei de a interzice importurile de cereale ucrainene, acuzate că destabilizează pieţele agricole, "nu este acceptabilă", apreciază Comisia Europeană. Instituţia europeană va evalua de altfel bazele juridice ale acestei măsuri. Ea dă în paralel asigurări că "intenţionează" un al doilea pachet de măsuri pentru agricultorii ţărilor afectate, aşa cum cer acestea de mai multe săptămâni.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, cerealele ucrainene destinate ţărilor străine tranzitează prin Uniunea Europeană, deoarece ruta tradiţională prin Marea Neagră este blocată. Dar din cauza unor probleme de logistică, stocuri de porumb, grâu sau floarea soarelui se adună în Polonia, făcând să scadă preţurile locale, ceea ce a dus la manifestaţii ale agricultorilor şi la demisia ministrului polonez al agriculturii.
Confruntată cu această situaţie, Polonia a decis sâmbătă să interzică importul de cereale, ca şi cel de zahăr, carne, fructe şi legume, lapte, ouă şi alte produse alimentare venite din Ucraina, până pe 30 iunie. Inainte de a fi imitată de Ungaria, care se limitează la cereale, oleaginoase şi alte câteva produse. Obiectivul prezentat de cele două ţări: să-şi protejeze agricultorii.
O decizie denunţată de UE
Decizii pe care le-a deplâns Comisia Europeană. "Este important de subliniat că politica comercială ţine de competenţa exclusivă a UE şi că acţiunile unilaterale nu sunt acceptabile", a arătat purtătoarea de cuvânt a executivului european, Miriam Garcia Ferrer, luni, 17 aprilie. Care a adăugat că "în aceste vremuri dificile, este crucial să se coordoneze şi alinieze toate deciziile în cadrul UE".
Comisia a arătat că "a cerut informaţii suplimemtare autorităţilor competente pentru a putea evalua aceste măsuri", în special bazele lor juridice.
În 2022, valoarea importurilor europene de produse agricole ucrainene a crescut cu 88% într-un an (la 13 miliarde de euro), sub impulsul cerealelor în special, cu importuri de zece ori mai mari (ca volum) de grâu ucrainean, potrivit cifrelor UE.
Noi ajutoare în discuţie
Această problemă a saturării silozurilor nu este totuşi nouă. Pe 20 martie, Bruxellesul propusese să scoată 56,3 milioane de euro din rezerva de criză agricolă a UE pentru a-i susţine pe cultivatorii destabilizaţi din Polonia, România şi Bulgaria. Zece zile mai târziu, aceste trei ţări, împreună cu Ungaria şi Slovacia, au cerut instituţiei să instituie ajutoare suplimentare pentru agricultorii acestor ţări afectaţi de aceste importuri provenite din Ucraina.
Un sprijin care s-ar putea concretiza. "Avem în vedere un al doilea pachet (de ajutoare), este în discuţie", a dat asigurări Miriam Garcia Ferrer, afirmând că Bruxelleul "ia în considerare impactul (...) asupra ţărilor din prima linie".
La rândul lui, ministerul ucrainean pentru Politică agricolă şi-a exprimat în acest weekend "regretul" pentru această decizie a Varşoviei, notează latribune.fr
"Agricultorii polonezi se confruntă cu o sitiuaţie dificilă, dar agricultorii ucraineni fac faţă situaţieii celei mai grave", a arătat acesta.
El a propus de altfel ca cele două ţări să găsească în zilele următoare un acord de natură sa le satisfacă reciproc.
(Traducerea Rador)