„Cercetătoarea de lilieci” din Wuhan, forțată să dea explicații. Zice că îi pare rău

Shi Zhengli, cercetător de top la laboratorul din Wuhan, este poreclită „cercetătoarea de lilieci”. Asta fiindcă este specializată în transmiterile virale de la lilieci, scrie Fox News

După ce au apărut acuzații că cercetările ei au dus la apariția actualului virus SARS-CoV 2 și a pandemiei COVID 19, Shi Zhengli spune că dacă nu sunt studiate aceste animale atunci va crește posibilitatea apariției unei izbucniri chiar mai grave decât cea de până acum, într-un interviu pentru CGTN.

Astfel, conform unor rapoarte publicate, pe 30 decembrie anul trecut echipa chinezoaicei a obținut primele probe de coronavirus. Întrebarea firesască a reporterului a fost: „Ce fel de muncă ați făcut de atunci pentru identificarea patogenului?”. Iar doctorița a răspuns: „Am obținut probele în după-amiaza zilei de 30 decembrie 2019 iar echipa noastră mai întâi a făcut studii privind coronavirusul pe aceste probe, despre care s-a crezut că sunt probe pentru o pneumonie de cauză necunoscută, din moment ce laboratorul meu făcea de multă vreme cercetări privind coronavirusuri. Între timp, am făcut secvențieri de înaltă tehnologie a probelor și de izolare a patogenilor. Apoi, într-un timp foarte scurt, am determinat că este vorba despre un nou tip de coronavirus în acele probe și am obținut întreaga secvențiere a genomului, care dovedește că că secvența acestui patogen nu este aceeași cu a virusurilor existente pe care le cunoașteam deja. Așa că l-am denumit “noul coronavirus”.

Mai târziu, împreună cu alte două institute medicale din țara noastră, am raportat întreaga secvență de genom a virusului către Organizația Mondială a Sănătății pe 12 ianuarie 2020. În același timp, am încărcat celelalte secvențieri într-o bibliotecă de gene numită GISAID, care este folosită de guverne și oameni de știință din toată lumea pentru a identifica patogeni cu scopul dezvăltării de vaccinuri și medicamente generice.

Descoperă companiile și oamenii valoroși din sistemul sanitar din România în Capital Top 100 Performeri din Sănătate, ediția 2024! Acum la chioșcuri și pe edituradecarte.ro

Temperaturi atipice în următoarele patru săptămâni. O iarnă cum n-a mai fost de mult

A urmat, natural, o altă întrbare esențială: „Când ați terminat secvențierea genomului și l-ați împărtășit lumii, a însemnat că munca dvs. s-a încheiat acolo?”. Iarăși, răspunsul a fost promt: „De fapt, nu. Munca pe care am făcut-o la început este doar o parte din indentificarea patogenului, proces în care să îi cunoaștem informația genetică și ce fel de virus este. Dar, de fapt, pentru identificarea patogenului, un alt pas important sunt experimentele pe animale. Aceste experimente sunt, de fapt, parte a ceea ce se numește «Postulatele lui Koch». Numai prin experimente de infectare a animalelor putem determina în final că un anumit patogen este cauza principală a unei anumite boli. Din momentul în care avem un model animal, îl putem folosi rapid pentru a face experimente.

De fapt, am încheiat un experiment de infectare a unui animal cu șoareci transgenici pe 6 februarie. A demonstrat că acest animal poate simula ceva simptome de pneumonie similare cu oamenii infectați cu COVID 19. Apoi am încheiat un experiment de infectare a animalelor pe maimuțe rhesus, pe 9 februarie. Ambele experimente de infectare a animalelor au arătat că coronavirusul izolat de noi era o cauză a pneumoniei necunoscute”

Shi Zhengli a mai spus că, de fapt, a început să studieze coronavirusurile de la lilieci din 2004și că, după 15 ani, echipa ei a acumulat un număr mare de materiale, tehnologii, metode și platforme de cercetare și, în același timp, s-au adăugat talente echipei ei: „Așadar, o asemenea acumulare ne-a făcut capabili să înțelegem cauza noii pneumonii în cel mai scurt timp, când ne-am confruntat cu această epidemie”