Profesorul Chunhuei Chi de la Facultatea de Științe Umane și Sănătate Publică de la Universitatea statului Oregon, care conduce Centrul de Sănătate Globală a declarat într-un interviu că China și OMS poartă o mare vină pentru evoluția pandemiei de coronavirus.

Profesorul Chunhuei Chi de la Facultatea de Științe Umane și Sănătate Publică de la Universitatea statului Oregon, care conduce Centrul de Sănătate Globală a declarat într-un interviu că China și OMS poartă o mare vină pentru evoluția pandemiei de coronavirus.

Expert în politică și economia sistemelor sanitare, profesorul Chi a consiliat Parlamentul federal american precum și o serie de structuri guvernamentale și private din Europa, Statele Unite și Taiwan, de unde este originar și unde a funcționat, între 1982 și 1984, ca lector la Universitatea de Medicină a Chinei.

Într-o transparență totală, el afirmă că Statele Unite n-au cu ce se laudă în materie de riposta epidemiologică, sunt codașe la mai toți parametrii pe care profesorul Chi, experții în general, îi folosesc pentru a evalua obiectiv prestația sistemelor naționale de sănătate. Asta nu-l împiedică pe președintele Trump să coloreze totul în roz, ignorând faptul că numărul cazurilor crește alarmant într-o serie de state precum Arizona, Texas și Florida, care au relaxat restricțiile la comandă politică.

Constanța în retorică prezidențială americană a fost ideea că regimul comunist chinez și OMS sunt marii vinovați--prin netransparentă sau reacție prea lentă-- de răspîndirea mondială a noului coronavirus. Este o idee pe care Chunhuei Chi o împărtășește și o ilustrează cu un exemplu frapant. Un plus de transparență după înregistrarea primelor cazuri la Wuhan, în noiembrie 2019, ar fi fost vital, dar nu-i mai puțin adevărat că Occidentul a avut resursele de a ști mai mult și de a contracara opacitatea chinezească.

Iată și interviul dat de reputatul expert, corespondentului RFI în SUA:

Chunhuei Chi: China poartă o mare parte din vină pentru că nu a făcut publice informațiile. Știm acum, bazat pe articolele cercetătorilor chinezi înșiși, că primele cazuri au fost identificate acolo pe 17 noiembrie 2019. În ianuarie o echipa de experți chinezi publică în două dintre cele mai proeminente reviste medicale, The Lancet și New England Journal of Medicine, studii bazate pe 400 de cazuri. Aceste studii apăreau la 21 ianuarie. Cum au putut avea 400 de cazuri pe 21 cînd pînă pe 20, o zi înainte, linia oficială era că noul coronavirus nu este contagios.

Din nefericire, Organizația Mondială a Sănătății a urmat aceeași linie, recunoscând contagiozitatea în aceeași zi cu China, 20 ianuarie, cînd se știa din decembrie de existența a cel puțin 400 de cazuri. Taiwan a fost prima țară care a tras semnalul de alarmă, pe 31 decembrie 2019. Din păcate, OMS n-a răspuns. Mă gîndesc mereu că dacă OMS ar fi reacționat la fel de prompt cum a făcut-o în 2003, cu SARS, poate că pandemia ar fi putut fi evitată.

Rep.: Așa știind lucrurile, ar fi putut Statele Unite să procedeze altfel, să gestioneze altfel această criză sanitară?

ChunHuei Chi: Fiecare țară a avut de ales modul de acțiune. Taiwan a reacționat imediat, înainte de primele cazuri. Reacția Statelor Unite a fost extrem de lentă. Avem, din păcate, o problema la nivelul conducerii politice, care este extrem de divizată, ceea ce a contribuit în mare măsură la inacțiune sau la reacția inadecvată.

Rep.: Ce exemple pozitive am avut în materie de ripostă epidemiologică?

Chunhuei Chi: Coreea de Sud, Singapore, Danemarca, Islanda, Nouă Zeelandă. Am studiat, printre altele, raportul cazuri/decese. Cel mai scăzut a fost în Singapore: 0,06%. În Islanda și Danemarca el a fost de 0,55%, în Taiwan 1,57% iar în Coreea de Sud 2,29%. În Suedia, pe de altă parte, raportul a fost 9,34%, în Marea Britanie și Italia 14 și respectiv 14,48%. Franța a înregistrat un raport cazuri/decese extrem de ridicat: 18,7%.

Rep.: Un alt indicator pe care-l folosiți pentru a compara politicile sanitare ale diferitelor țări în materie de lupta anti-virală este numărul de cazuri raportat la populație.

Chunhuei Chi: Taiwan are cel mai mic număr de cazuri la milionul de locuitori, 19. Statele Unite au un număr extrem de ridicat, 6,600. Suedia are și ea un număr foarte mare, peste 5.000. Spania a avut 6.200 de cazuri la un milion de locuitori.

Rep.: Critică este, în analiză eficienței ripostei sanitare, și rată de vindecare. Care au fost modelele pozitive în această privință?

Chunhuei Chi: Islanda, Danemarca și Nouă Zeelandă, care a avut o rată de vindecare de 98,4%. În Danemarca rată a fost de 99,3%, în Islanda 99,2%. Taiwan se poate și el laudă: 97%. Statele Unite s-au descurcat foarte prost: 40,8%. Franța n-a stat nici ea mult mai bine: 46,4%. Italia a fost la cota 74,6%.

Rep.: Care ar fi explicația pentru rată de vindecare atât de scăzută din Statele Unite?

Chunhuei Chi: Unul dintre principalele motive pentru care rată vindecărilor este atît de scăzută în Statele Unite este persistența numărului mare de noi cazuri. Ne-am situat, de mult timp, pe un platou foarte înalt. Dacă privim situația din ultimele două săptămîni, observăm că numărul zilnic al cazurilor a oscilat între 16 și 25.000.

Rep.: Care sunt aspectele, componentele, unei intervenții anti-epidemice reușite?

Chunhuei Chi: Un model pozitiv are două aspecte. Primul este pregătirea: Taiwan-ul, Correa de Sud și Singapore au avut experiență tristă a SARS-ului din 2003, deci într-un sens au avut peste un deceniu că să se pregătească pentru această pandemie. Al doilea aspect al unei reacții de succes este o secvență de trei pași. Unele țări, printre care Statele Unite, au eșuat cu unul sau mai mulți dintre acești pași. Primul pas, trasarea. În Taiwan, pentru fiecare pozitiv au fost identificate 150 până la 200 de contacte, care au fost testate la rîndul lor.

Următorul pas, element, este să ai la dispoziție teste fiabile. Țări diferite au standarde diferite în această privință. Taiwan a avut cel mai riguros sau prudent standard: cei expuși au avut nevoie de două teste pentru a fi declarați negativi. Ultimul pas este tratarea celor contaminați sau izolarea și carantină pentru cei care nu sunt infectați, dar care sunt în pericol de a fi contaminați.

Rep.: Care trebuie să fie prioritățile de politică sanitară ale acestui moment delicat--cu deosebire în Statele Unite--de revenire treptată la normal?

Chunhuei Chi: Acest virus fiind extrem de contagios, toate țările trebuie să fie bine pregătite. În această faza de relansare, fiți vigilenți, atît guvernele cît și publicul larg, care trebuie să practice în continuare măsuri de igienă și siguranță cum ar fi spălatul pe mîini și portul de masca. Țările asiatice în special, Taiwan, Coreea de Sud, Singapore, au implementat utilizarea masivă a măștilor, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenire a infecțiilor. Oficialii guvernamentali trebuie să rămînă și ei vigilenți în ce privește trasarea, testarea, izolarea, carantină, stocarea de materiale de protecție individuală și pregătirea spațiilor de îngrijire medicală.