Primăria Capitalei a pregătit un proiect de hotărâre prin care să-i oblige pe toţi bucureştenii să se conecteze la sistemul centralizat de încălzire.

Pentru a putea oferi garanţii unui eventual investitor care ar dori să cumpere Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), mai-marii Primăriei Capitalei au pregătit un proiect de hotărâre de consiliu menit să-i reconecteze pe toţi lo cuitorii Capitalei la sistemul centralizat de încălzire.

Concret, proiectul - care din perspectiva privatizării RADET în 2011 urmează să fie discutat şi votat de consilieri - prevede că toţi cei care s-au debranşat de la sistemul centralizat vor avea la dispoziţie între trei şi cinci ani pentru a se reconecta.

Dacă vor refuza să facă asta, vor fi obligaţi să folosească pentru încălzire doar sisteme care folosesc energie verde.

Privatizare după reţeta „Apa Nova”

În baza aceluiaşi proiect, sub venţia pentru încălzire ar putea fi acordată doar celor foarte săraci, iar căldura ar putea fi furnizată la cerere, şi nu după un anumit program, aşa cum se întâmplă acum.

În fine, Capitala ar urma să fie divizată în cel mult 15 zone de distribuţie a energiei termice, centralele urmând a fi şi ele vândute sau concesionate „unuia sau mai multor operatori”.

Doar o parte dintre consilieri şi-au manifestat reticenţa faţă de acest proiect, arătând că şi în cazul RADET se va aplica, de fapt, „reţeta” folosită la privatizarea „Apa Nova”: creşteri de preţuri şi, inclusiv, câştiguri substanţiale pentru investitor, fără ca serviciile să fie îmbunătăţite.

PRIMUL PAS CĂTRE APLICARE

RADET, scoasă la vânzare anul viitor

Un prim semnal în favoarea avizării şi aplicării proiectului a fost dat de edilul-şef al Capitalei, dar şi de majoritatea consilierilor care susţin privatizarea RADET şi a Centralelor de Energie Termică din Capitală, de anul viitor.

Motivul: privatizarea este singurul mod de a obţine o distribuţie eficientă a energiei termice în Bucureşti, spun aceştia.

„Asigurarea fondurilor necesare pentru transformarea sistemului actual într-unul modern de termoficare nu se află la îndemâna mu nicipalităţii. Astfel, finanţarea privată este văzută ca singura soluţie fezabilă”, au argumentat şi specialiştii consultaţi de municipalitate.

Urmarea: după cum se arată în proiect, Bucureştiul va fi divizat în 10-15 zone de distribuţie, care vor fi privatizate sau concesionate la mijlocul anului 2011, urmând ca, din ianuarie 2012, doar firme private să se ocupe de partea de producţie şi distribuţie a energiei ter mice în reţeaua centralizată.

Investitorii vor fi obligaţi să reconstruiască, să opereze şi să întreţină sistemul de distribuţie, dar şi să investească în sisteme alternative.

PROIECT

Taxa de racordare: până la 3.500 €

„Conectarea obligatorie la sistemul de termoficare sau furnizarea individuală de la surse neutre din punctul de vedere al emisiilor de CO2”. Asta impune proiectul de hotărâre avizat de edilul Sorin Oprescu, act realizat în baza unui studiu comandat de municipalitate în 2007 unei firme private. Reprezentanţii acesteia îşi motivează proiectul prin faptul că mai multe directive europene „legalizează conectarea obligatorie la sistemul centralizat”.

Deşi nu au înscris în documentaţie nicio posibilitate de despăgubire a celor câtorva sute de mii de bu cureşteni, încurajaţi până de curând să-şi monteze centrale de apartament, autorii proiectului au avut grijă să prevadă şi o taxă pe care aceştia ar trebui să o achite pentru reconectare: mini mum 1.200 şi maximum 3.500 de euro.

Căldura, subvenţionată doar pentru săraci

Iar suprizele pregătite locuitorilor Capitalei nu se opresc aici: dacă proiectul va fi avizat de consilierii generali, doar cei foarte săraci vor mai primi subvenţii pentru căldură şi apă caldă.

„Ceilalţi vor achita costul real al producerii şi livrării acestora, întrucât actuala sub venţionare stopează investiţiile. (...) În condiţiile schemei existente de subvenţii, prin care populaţia plăteşte doar o treime din costurile reale ale furnizării energiei termice, investiţiile în reabilitarea termică şi în sistemele de energie nu sunt fezabile”, au subliniat autorii proiectului.

De altfel, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunţat încă de la începutul lunii martie că va elimina subvenţia pentru căldură şi apă caldă pe timpul verii.

Chiar dacă se va întâmpla asta, autorii proiectului au venit şi cu o soluţie pentru ca bucureştenii să nu plătească foarte mult la întreţinere: reabilitarea termică a tuturor blocurilor.

„Introducerea taxelor pe energie şi de mediu începând cu anul 2011, precum şi eliminarea subvenţiilor generale din 2012, com binate cu o schemă de suport pentru reabilitarea termică a clădirilor, introdusă în acelaşi timp, vor motiva populaţia să dorească executarea lucrărilor”, se arată în acelaşi document.

„Am concesionat serviciile Apa Nova şi ce-am realizat? O creştere de tarife enormă”

Dacă ar fi votat mâine, proiectul de hotărâre ar primi avizul Consiliului, în condiţiile în care doar mai puţin de jumătate dintre consilieri nu-l văd cu ochi buni. Motivul invocat de aceştia din urmă: privatizarea RADET ar duce la „o creştere e normă a tarifelor pentru populaţie”.

„Nu cred în privatizarea RADET, pentru că am un exemplu foarte apropiat: Apa Nova. Am concesionat serviciile Apa Nova şi ce am realizat? Am realizat o creştere de tarife enormă, iar calitatea a rămas la fel. Cred însă într-o restructurare a RADET, în transformarea lui în societate comercială, în externali zarea unor servicii, dar RADET trebuie să rămână o companie de stat”, susţine consilierul general Dragoş Florescu.

Cât despre obligativitatea racordării, aceiaşi consilieri sunt de părere că, în primul rând, preţul încălzirii centralizate ar trebui să fie mai mic decât cel al încălzirii individuale.