Castelul Corvinilor adăposteşte temniţa unde a fost încarcerat celebrul voievod. Din motive de siguranţă însă, nu poate fi exploatată turistic, iar prea puţini vizitatori ştiu de existenţa ei.

Marea majoritate a turiştilor care vin să viziteze Castelul Corvinilor din Hunedoara trec prin Sala Cavalerilor fără să observe trapa de lemn ce duce spre închisoarea castelului. Şi chiar dacă ar vedea-o, tot n-ar bănui că acolo, în adâncurile castelului, se află temniţa în care se spune că a stat domnitorul Vlad Ţepeş înainte de a fi dus în Ungaria, la Vişegrad, unde a fost prizonier mulţi ani.

Celula de sub Sala Cavalerilor

Sala Cavalerilor. Turistului absorbit de coloanele şi arcadele maiestuoasei încăperi îi poate uşor scăpa privirii "neghidate" o trapă de lemn, "armată" cu două tije metalice frumos modelate. Asta pentru că, în timp, lemnul trapei şi pardoseala din jur au căpătat aceeaşi culoare.

Trapa de lemn se deschide uşor, cu ajutorul unei bucăţi de frânghie, lăsând vizitatorul să descopere o intrare dreptunghiulară, lungă de aproape un metru dar mai îngustă de 50 de centimetri. O scară de lemn coboară doi metri şi jumătate, direct sub bolţile "gro tei" prizonierilor.

Până jos, în celulă, mai sunt vreo trei-patru metri, însă nu se poate coborî din cauză că nu mai este nicio scară. Iar singura rază de lumină vine prin crăpăturile unui capac de lemn cu care e acoperită o fereastră mică ce dă direct înspre pârâul Zlaşti. Dacă ai avea curiozitatea s-o deschizi, ai înţelege imediat de ce prizonierii n-ar fi putut evada: până jos, în vale, se întinde un perete de vreo 15 metri din piatră şlefuită.

La marginea zidului pe care, probabil, stătea străjerul când mai intra direct din Sala Cavalerilor, o balustradă destul de fragilă, de lemn, te avertizează că nu e bine să faci vreun pas greşit.

Valoare simbolică

Celula nu mai are pardoseală, iar pe "pe fundul" încăperii ce seamănă acum mai mult cu o grotă sunt zeci de bucăţi mari de piatră lăsate care-ncotro. Pereţii din stânga şi din dreapta celulei sunt zidiţi cu piatră, iar, ceva mai sus, cărămida începe să formeze arcada.

Este singura celulă rămasă din fosta închisoare a Castelului Corvinilor, care a ars la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost părăsit vreo 14 ani şi abia apoi restaurat.

Meşterii de atunci au considerat că structura de rezistenţă a zidului de nord-vest a avut de suferit, iar orice grotă lăsată sub el ar fi pus probleme pe viitor, motiv pentru care au umplut cu piatră mai toate încăperile. Cu toate acestea, celula cu intrare directă din Sala Cavalerilor a fost lăsată drept mărturie peste generaţii. Probabil ştiau şi ei, ca şi hunedorenii pasionaţi de poveştile castelului, că aici a fost întemniţat Vlad Ţepeş.

"Nu am văzut nicio intrare"

Temniţa de sub Sala Cavalerilor e o enigmă pentru mulţi vizitatori, chiar şi pentru cei pasio naţi de istorie. "Sunt ab solventă de istorie, dar, spre ruşinea mea, ori n-am ştiut, ori am uitat că Ţepeş a fost întemniţat la Hunedoara. Poate c-am chiulit la cursul respectiv. Vin pentru a treia oară la castel şi acum aflu de existenţa unei temniţe", mărturiseşte Simona Borca, din Sibiu.

Alţi turişti spun că nici cei de la castel nu au făcut vreo referire la acest aspect. "Despre faptul că Ţepeş a ajuns prizonier aici nu mi-a spus nimeni, nici la şcoală, dar nici când am vizitat castelul", afirmă Adrian Tomcea, din Timişoara.

La fel de miraţi de existenţa celulei sunt şi vizitatori din zonă. Florin Butnaru, din Deva, recunoaşte: "Am intrat în Sala Cavalerilor de vreo trei sau patru ori până acum, cu prieteni veniţi în vizită, dar nu am văzut niciodată nicio intrare în nicio carceră. Am citit pe net ceva legat de Ţepeş şi de castel, dar nu cred că era referitor la vreo încarcerare a lui aici, nu mai ştiu".

"DEZVĂLUIRE". Istoricul Nicolae Cerişor, deschizând trapa spre temniţă

"Se pare că sentinţa de condamnare la închisoare i-a fost comunicată în Sala Cavalerilor. A fost ţinut aici o vreme, după care a fost dus la Vişegrad, unde a avut o detenţie mai blândă.", NICOLAE CERIŞOR, directorul muzeului "Castelul Corvinilor"

ISTORIE

Detenţie de două-trei luni

Istoricul Nicolae Cerişer, directorul Muzeului "Castelul Corvinilor", estimează că detenţia lui Vlad Ţepeş la Hunedoara a durat între două şi trei luni, fără a putea însă preciza data exactă din cauză că referirile documentare la acest moment sunt foarte puţine.

"Vlad Ţepeş a fost arestat, se pare, în zona Bran, după ce boierii din Ţara Românească, deranjaţi de autoritatea crescândă a domnitorului, au confecţionat o scrisoare compromiţătoare prin care Ţepeş, pe atunci aliat al lui Matei Corvin, şi-ar fi declarat intenţia de a se alia cu Imperiul Otoman. Se pare că sentinţa de condamnare la închisoare i-a fost comunicată de Matei Corvin, sau de reprezentantul său, în Sala Ca valerilor de la Castelul Corvinilor. A fost ţinut aici o vreme, după care a fost dus la Vişegrad, unde a avut o detenţie mai blândă, fiind, de fapt, vorba despre un "domiciliu forţat", cum s-ar spune astăzi, în cetatea din Ungaria de astăzi", explică istoricul Nicolae Cerişer.

LEGENDE

Prindea porumbei şi-i omora

În zonă circulă şi o serie de legende legate de acest episod istoric. Una dintre ele spune că în timpul petrecut în celula de sub Sala Cavalerilor, Ţepeş ar fi înnebunit la gândul că, oricând, ar fi putut fi aruncat în groapa cu jivine înfometate (locul este cunoscut sub numele de "Groapa cu lei" şi, cel mai probabil, a adăpostit lupi sau urşi înfometaţi).

O altă poveste spune că, în celula respectivă, apetitul lui Vlad Ţepeş pentru sânge ar fi crescut şi mai mult, acesta urcându-se deseori la fereastră pentru a prinde porumbei şi a-i omorî.

Istoricul Nicolae Cerişer le consideră doar rodul imaginaţiei populare: "Nu cred că pedepsele aplicate de Vlad Ţepeş erau manifestarea vreunei afecţiuni psihice. Cred că era însă metoda sa preferată de a-şi impune autoritatea. Per total, Vlad Ţepeş a ucis, probabil, mai puţini oameni decât Ştefan cel Mare, doar că a comis astfel de fapte într-un interval mult mai scurt".