Celula secretă despre care se bănuia că există în subsolul fostei clădiri a Securităţii Cluj, care a funcţionat până în 1957 pe strada Republicii din Cluj Napoca a fost găsită în această după amiază de către cercetătorii de la Centrul pentru Investigarea Crimelor Comunismului.

Camera care a fost zidită este plină cu pământ şi are o dimensiune de doi metri pe zece metri lăţime.

“Înălţimea ei este cât de statura unui om. Camera este plină cu pământ despre care credem că a fost adus în zonă respectivă prin intervenţia omului. Vom continua cercetările şi trebuie să scoatem tot pământul afară pentru a vedea ce se ascunde în camera respectivă”, spune cercetătorul Gheorghe Petrov.

Constructorii au reuşit în cursul zilei de azi să demoleze o parte din zidul celulei secrete despre care se bănuieşte că a fost transformată într-un mormânt pentru 13 deţinuţi politici.

Cercetătorii de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului, condus de Marius Oprea, susţin că în una dintre celulele arestului fostei Securităţi au fost asasinaţi 13 luptători anticomunişti care au fost condamnaţi la pedeapsa închisorii şi pe care Securitatea i-a asasinat şi apoi le-a zidit trupurile în celula din arestul Securităţii Cluj.

“Zidul care a fost construit este clar unul artificial. Nu avea niciun rost să construieşti un zid aşa de gros la câţiva metri de fundaţie. În spatele acestui zid se ascunde ceva şi este clar construit artificial”, a declarat inginerul Horea Dan care a supraveghea lucrările de demolare. Foştii deţinuţi politici aşteaptă încă adevărul Încă de la primele ore ale dimineţii, la fostul sediu al securităţii clujene s-au adunat aproximativ 20 de foşti deţinuţi politici, fiecare cu povestea lui, fiecare dintre ei petrecând mai mult sau mai puţin în fostul arest al temutei instituţii. Deţinuţii politici confirmă teoria cercetătorilor de la Centrul pentru Investigarea Crimelor Comunismului.

“Cei care au fost arestaţi aici povestesc despre faptul că în locul respectiv exista o celulă care a fost zidită. Nu am auzit însă niciodată despre faptul că ar fi fost facute crime”, spune Lajos Asztalos, care a fost arestat la Securitatea din Cluj timp de trei luni după care a fost condamnat la doi ani de închisoare. Execuţia celor 13 în documentele fostei Securităţi Documentele din arhivele fostei Securităţi fac referire la cei 13 deţinuţi însă foştii şefi ai instituţiei foloseau doar cuvinte sau expresii generale fără să facă referire la un ordin direct de execuţie a acestora.

Un astfel de exemplu este o notă personală făcută de generalul locotenent Gheorghe Pintilie, adjunctul directorului general al Securităţii. Înainte de procesul partizanului, Pintilie trimitea un ordin către Direcţia Regională de Securitate Sibiu prin care se stabilea cine anume va fi condamnat la moarte şi cine nu.

“Să fie trimişi în justiţie şi sunt de acord cu propunerile făcute de colectivul Direcţiei, adică cei care sunt subliniaţi cu verde (7) propuşi pentru pedeapsa capitală şi 18 (optsprezece) subliniaţi cu creion vişiniu la diferite pedepse”, se arată în document.

La câteva zile după pronunţarea sentinţei, nemulţumit că unii dintre partizani nu au fost condamnaţi la moarte acelaşi general locotenent Gheorghe Pintilie a dat un alt ordin despre care se spune că a stat la baza executării celor 13 partizani în subsolul Securităţii din Cluj.

“Hotărârea Tribunalului Sibiu să fie pusă în practică, în plus să se facă propuneri urgent, din indivizii din listă care nu au fost condamnaţi la moarte şi au tras la cu arma în organele noastre, pentru a se crea un regim mai aspru de închisoare”, se arată în ordinul cu pricina. Între persoanele pentru care se solicita “un regim mai aspru de închisoare” sunt Alexandra Pop, Mihai Angheluţă, Nicolae Niţescu şi Simion Moldovan.

Cercetătorii de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii susţin că cei patru au făcut parte din lotul de 13 persoane care au fost executate, la Cluj, în data de 2 şi 5 aprilie 1950.