Îngerul lui Dumnezeu este prezent în mai multe relatări biblice în contextul tradițiilor religioase iudeo-creștine. Se spune că acesta a fost trimis pentru a proteja Ierusalimul de o armată de soldați asirieni care veniseră să cucerească Țara Sfântă. Potrivit poveștilor din Vechiul Testament, acesta ar fi ucis 185.000 de soldați într-o noapte. Până acum nu a existat o dovadă că acest eveniment a avut loc, însă cercetări recente confirmă lupta din urmă cu aproximativ 2.700 de ani.

Îngerul lui Dumnezeu

Trei povești biblice detaliază modul în care armata de soldați asirieni a fost ucisă chiar în noaptea dinaintea atacului asupra Ierusalimului. Îngerul lui Dumnezeu apare în „Isaia, 37:36-38”, „2 Regi, 19:35” și „2 Cronici, 32:21”. Aceste povești sunt adesea citate ca un exemplu al modului în care Dumnezeu protejează orașul sfânt. În tradițiile religioase, îngerii sunt văzuți ca mesageri și agenți ai voinței divine. Ei sunt capabili să intervină pentru a aduce la îndeplinire planurile lui Dumnezeu.

În timpul domniei regelui Ezechia, regele asirian Sanherib a invadat Iudeea și a asediat Ierusalimul. Ezechia a cerut ajutorul profetului Isaia și s-a rugat fervent pentru intervenția divină. În toate aceste trei povești, divinitatea israelită Yahweh a trimis un înger care a trecut prin tabără în timp ce soldații dormeau și i-a ucis.

„În noaptea aceea, îngerul Domnului a ieșit și a lovit în tabăra asirienilor o sută optzeci și cinci de mii de oameni; și când s-au sculat dimineața devreme, iată, toți erau cadavre moarte”, scrie în pasajul biblic 19:35 din cartea „2 Regi”.

Călin Georgescu, culisele victoriei. Grupul de interese care l-ar fi susținut, împotriva voinței românilor

Pericolul din vacanța la cabană. Mulți turiști își riscă sănătatea și chiar viața

Relatările istorice despre dealul cu pricina

Există și alte povești despre atacul asupra armatei asirieni, în care nu este menționat Îngerul lui Dumnezeu. Una dintre ele spune că soldații inamici au fost uciși de o ciumă. O alta spune că vitejii asirieni au rămas fără apărare în luptă după ce șoarecii le-au invadat tabăra în timpul nopții și le-au ros toate corzile arcurilor și curelele scuturilor.

După noaptea în care 185.000 de soldați au fost uciși, dealul a rămas netulburat. Lucrurile s-au schimbat în 1930, când britanicii au construit un depozit de muniție și l-au redenumit Dealul Munițiilor. 18 ani mai târziu, în 1948, armata iordaniană a capturat dealul de la britanici și a construit tranșee defensive în jurul perimetrului. Decenii mai târziu, parașutiștii israelieni au luptat pentru a intra în posesia dealului, acesta devenind cunoscut sub numele de Războiul de Șase Zile.

Astăzi, dealul pe care Îngerul lui Dumnezeu a ucis 185.000 de soldați asirieni găzduiește un memorial și un muzeu. Acestea sunt dedicate bătălii sângeroase desfășurate între 5 și 10 iunie 1967, în care au fost uciși 15.000 de arabi și aproximativ 1.000 de israelieni. Acest război a avut consecințe semnificative pentru politica și geografia regiunii Orientului Mijlociu.

Povestea biblică despre Îngerul lui Dumnezeu este confirmată de cercetători

Evenimentele din urmă cu aproximativ 2.700 de ani sunt confirmate de cercetători. Până recent nu au existat dovezi arheologice care să ateste că bătălia supranaturală a avut loc. Acum, cu ajutorul tehnicii modern de cartografiere, oamenii de știință au găsit dovezi care să confirme povestea biblică. În urmă decenii, cercetătorii au descoperit o scenă sculptată în pereții de piatră ai palatului regelui Sennacherib. Aceasta reprezenta cucerirea de către acesta a orașului Lachis, aflat la 42 de mile sud de Ierusalim.

În aceste sculpturi se poate observa modul în care era amenajată baza militară, însă nimic legat de poveștile cu Îngerul lui Dumnezeu. Pornind de la acestea, arheologul Stephen Compton a făcut noi cercetări. El a comparat sculpturile cu fotografiile făcute în zona respective în anii 1910. A observat o zonă care avea aceeași mărime și formă ca în desenele de pe zidul palatului. În acea zonă se află ruinele unui zid perimetral și cioburi de ceramic. Compton a efectuat un studiu arheologic al sitului și a descoperit că acesta a fost abandonat după invazia lui Sennacherib. În acea zonă, timp de cel puțin 2.600 de ani, nu au mai locuit oameni.

Descoperirea lui Compton a deschis calea spre noi cercetări. Oamenii de știință vor să localizeze alte situri militare din zonă pentru a descoperi orașele antice distruse de Imperiul Asirian și pentru a confirma poveștile cu Îngerul lui Dumnezeu. În 2021, Compton a scris într-o postare pe platform X  că a descoperit locația taberelor militare ale lui Sennacherib. Locația descrisă de acesta era locul în care forțele lui Sennacherib își plănuiau atacul. Acesta se numea Khirbet al Mudawwara, tradus din arabă însemnând „Ruinele taberei conducătorului invadator”.

„Fiecare era un sit rotund la puțin peste o milă la nord de zidurile vechi ale orașului respectiv și fiecare purta același nume arab pe cel puțin o hartă timpurie, 'Mudawwara'. Taberele militare romane erau întotdeauna dreptunghiulare, în timp ce aceasta era ovală, forma caracteristică a taberelor asiriene”, a scris el, potrivit Daily Mail.