Femeia în relaţie cu ea însăşi, în legătură cu lumea, femeia şi cariera, dar şi în comunicarea cu Dumnezeu. Acestea sunt cele patru raportări care, odată împlinite, duc la desăvârşirea feminităţii.
Departe de modelul anglo-saxon, femeia din România nu trăieşte numai pentru carieră, îşi doreşte să fie alături de un bărbat atunci când creşte un copil şi se raportează încă la preceptele bisericeşti pentru crearea armoniei căminului. Fără a fi tradiţionalistă, feminitatea româncelor este, aşa cum spune Monia Tatoiu, un protest împotriva feminismului de tip american. Feminitatea românească, un subiect dar, mai ales, o atitudine tot mai ignorată în ultima perioadă, a fost aşternută pe hârtie de 73 de doamne pe cât de diferite, pe atât de legate printr-o trăsătură comună, aceea că trăiesc în România. Confesiunile lor au fost strânse în volumul „Cele 4 dimensiuni ale feminităţii româneşti”, lansat ieri la Librăria „Eminescu” din Capitală. Economiste, jurnaliste, femei-politician, sportive, cadre didactice sau psihologi, autoarele cărţii s-au lăsat prinse în jocul sincerităţii faţă de ele însele, dar şi în raport cu cei din jur şi şi-au împărţit existenţa în patru universuri pe care le-au numit „dimensiuni”. „Eşti atâţia oameni câte meserii stăpâneşti”, scrie autoarea Irina Petraş. Tânără, 32 de ani, consilier al premierului Emil Boc, Andreea Maria Paul (Vass) îşi aminteşte cu drag de cel mai frumos zâmbet pe care l-a oferit. „A fost atunci când soţul meu mi-a spus: « Pot să-l ţin şi eu puţin?», făcând referire la copilul pe care îl port în pântece. Atunci mi-am dar seama că eu sunt femeie, iar el e bărbat”. Relaţia femeii cu familia şi cu ea însăşi Prima dimensiune a feminităţii este reprezentată de relaţia femeii cu ea însăşi. Introspecţii lucide, fragmentele din prima parte a volumului dezvăluie spirite puternice, voluntare, independente. Cu ce risc? Ce mă face să tac? Cine sunt?, sunt întrebările-cheie la care şi-a răspuns autoarea Monica Tatoiu. Mai târziu, a aflat, că există „o altă cale” către a fi fericită şi femeie dincolo de confortul peste medie cu care era obişnuită. „Era în vara lui ’88. În biserica Visarion, când preotul, ce nu se vedea printre lumânările de cununie, ne-a povestit despre dragostea dintre Soare şi Lună. Supunearea, în vremea comunismului târziu, cuvânt dătător de frisoane, a sunat dintr-o dată simplu, uşor de acceptat. Până la capăt.” Luminiţa Beldeanu este medic, doctor în genetică clinică. Fără să menajeze sau să poetizeze, ea decretează că a doua dimensiune a feminităţii, căsătoria, „începe ca un vis frumos şi nu de puţine ori se termină cu un coşmar”, iar o relaţie sănătoasă, acolo unde ea există, trebuie celebrată în fiecare zi, nu numai la aniversări. Lecţii de viaţă, experienţele-confesiune ale celor 73 de autoare se constituie într-un mic tratat de convieţuire în familie. Această a doua dimensiune a feminităţii se împlineşte prin fericirea celorlalţi. Sacrificii pentru dimensiunea profesională Dacă în relaţia cu familia schimbul de sentimente este oarecum echilibrat, pentru desăvârşirea celei de-a treia dimensiuni, a profesiei, balanţa înclină spre sacrificiu. „Singurul lucru pe care îl avem cu toţii în comun este dorinţa de a avea succes. Şi ce este succesul? Succesul ar fi definit ca abilitatea de a stabilişi atinge scopurile personale şi individuale. Totul pare foarte simplu, dar în realitate nu este chiar aşa. Pentru fiecare dintre noi definiţia succesului se va schimba în timp deoarece odată cu trecerea anilor şi cu acumularea de noi experienţe, ne stabilim alte ţeluri în viaţă”, Cristina Iacob ( profesor de istorie şi geografie, managerul Librăriei Cărtureşti din Suceava). A patra dimensiune respectă princiile de viaţă creştineşti Fără a renunţa la actual şi modern, relaţia femeii cu Dumnezeu este una specială. Nici una dintre cele 73 de doamne, scriitoare de carieră sau numai de ocazie, nu percepe divinitatea ca pe o constrângere, toate împlinind cea de-a patra dimensiune a feminităţii lor prin raportarea firească la princiile de viaţă creştineşti. A patra parte a cărţii reprezintă o serie de confesiuni cu privire la relaţia cu Dumnezeu. Fragmente de opere considerate emblemă personală sau doar gânduri aşternute pe hârtie, textele autoarelor se raportează la opt puncte-cheie care le desăvârşesc existenţa: spiritualitatea, valorile, cărţile, morala, iubirea faţă de semeni, bunul simţ iubirea, gelozia şi ura. „Cred că fericirile şi nefericirile noastre sunt dependente de capacitatea de a ne teleporta înainte de a acţiona în relaţiile noastre cu ceilalţi. Pentru românce, profesia de femeie este o competenţă necesară în orice CV, precum cunoaşterea unei limbi străine sau carnetul de şofer. Din fericire,noi, româncele, ne-am păstrat avantajul feminităţii”, Monica Tatoiu. Printre semnatarele volumului „Cele 4 dimensiuni ale feminităţii româneşti” se numără canotoarele Elisabeta Lipa, Viorica Suşanu şi Veronica Cogeanu Cochelea, gimnastele Andreea Răducan şi Maria Olaru, pictorul şi designerul Oana Savin, diplomatul Sandra Pralong, Ambasador al Bunăvoinţe şi fondatorul Fundaţiei Soros România, scriitoarea şi traducătoarea Veronica D. Niculescu, câtăreaţa Gabriela Neagu, considerată „Piaf a zilelor noastre”, Alina Ignat, comerciant de obiecte de artă veche, medicul Adela Cojan, cineastul Anamaria Beligan şi actriţa Diana Cozma.
Recomandările noastre
