Mai multe legume din România sunt extrem de toxice pentru organism. O analiză a Autorității naționale Fitosanitare arată că peste 40% dintre legumele românești există substanțe periculoase. Cele mai nocive legume ar fi mărarul, salata și roșiile. Au fost luate peste 1.300 de probe de legume din România, analizate de experții fitosanitari.
Cifrele din raportul din 2023 sunt duble față de cel din 2022, pentru că fermierii folosesc tot mai multe pesticide. De exemplu în 2022 nivelul de contaminare al legumelor era de 27,9%, iar acum vorbim de 40%. Majoritatea legumelor toxice provin din sudul țării. Salata, mărarul și roșiile trebuie evitate.
Sursă Pixabay
Cele mai periculoase legume
Cifrele mai arată că în 67% din probele de mărar și salată sunt contaminate cu substanțe periculoase, în timp ce în cazul roșiilor vorbim de 64%. Reziduurile toxice provin de la tratamentele cu fungicide, insecticide și regulatori de creștere, în această ordine. Este un nivel depășit cu mult peste maxima admisă pentru majoritatea substanțelor.
Sursa: dreamstime.com
Medicul toxicolog Radu Țincu a explicat care sunt riscurile pentru sănătate la expunerea la aceste pesticide, pe termen lung și mediu. El a declarat că acestea sunt extrem de periculoase și că oamenii se pot confrunta cu afecțiuni grave.„Practic, aceste substanțe pot favoriza apariția cancerului limfatic, gastric, mamar, uterin, la leucemie și dereglarea funcțiilor endocrine”, a explicat medicul.
Expunerea la pesticide duce la boli neurologice
Expunerea îndelungată la pesticide duce la boli neurologice degenerative. Fermierii ar trebui ă respecte legea și să nu mai folosească aceste substanțe toxice în limite peste cele normale. Oamenii sunt sfătuiți să spele legumele cât mai bine înainte de a le mânca.
Recomandările OMS
„Prin natura lor, pesticidele sunt potențial toxice pentru alte organisme, inclusiv pentru oameni, și trebuie utilizate în siguranță și eliminate în mod corespunzător. Acestea se numără printre principalele cauze de deces prin auto-otrăvire, iar această povară este resimțită în mod disproporționat în țările cu venituri mici și medii.
Multe dintre pesticidele mai vechi și mai ieftine (care nu mai sunt brevetate), cum ar fi diclorodifeniltricloroetanul (DDT) și lindanul, pot rămâne ani de zile în sol și în apă. Aceste substanțe chimice au fost interzise de țările care au semnat Convenția de la Stockholm din 2001”, mai precizau experții OMS, potrivit Fanatik.