Evenimentul Zilei > Social > Cele mai frumoase poveşti de dragoste
Cele mai frumoase poveşti de dragoste

Cele mai frumoase poveşti de dragoste

Cupluri ale căror iubiri au sfidat timpul, prezentate de Editura Humanitas. Cupluri celebre, personaje carismatice, iubiri tulburătoare.

Nu mai puţin de 38 de poveşti de dragoste din viaţa reală sunt repovestite de autoarele Megan Gressor şi Kerry Cook, două surori din Sydney, în volumul „Cele mai frumoase poveşti de dragoste întâmplate vreodată”, editat de Humanitas, care va apărea pe 8 martie.

Scriitoarele au căutat perspective noi, mai puţin comerciale, încercând să înţeleagă resorturile psihologice ale unor gesturi care au sfidat istoria, cum ar fi cel al aristocratei britanice Diana Mitford (1910-2003), care şi-a trădat ţara pentru iubitul său, liderul fascist Oswald Mosley, fără nici un regret.

EVZ vă prezintă de Ziua Îndrăgostiţilor, în avanpremieră, frânturi din aceste poveşti, care continuă să atingă inimile, înfruntând prejudecăţile şi şabloanele vremurilor. Unii au murit pentru iubire – adesea, din păcate, de propria mână, ca poetul rus Serghei Esenin (1895-1925), care a scris ultima scrisoare către dansatoarea Isadora Duncan cu propriul sânge. De asemenea, prinţul moştenitor al coroanei Austro-Ungariei, Rudolph (1858-1889), şi iubita sa, Maria Vetsera, s-au sinucis atunci când li s-a interzis să se căsătorească. După atâta vreme, ne întrebăm de ce au acţionat aşa. Nu există nicio explicaţie logică. Fiecare dintre ei s-a dăruit însă cu totul pasiunii.


Între cer şi iad

Unele relaţii au intrat în legendă, altele au schimbat pur şi simplu cursul istoriei – ca aceea dintre Henric al VIII-lea (1491-1547), al doilea monarh al casei Tudor, şi Anne Boleyn, femeia cu ochi negri, pentru care a înfruntat Roma şi şi-a scindat ţara. Unii îndrăgostiţi au săvârşit crime grave în numele iubirii, ca Robert Dudley (1532-1588), care şi-a asasinat soţia, Amy Robsart, în nădejdea însurătorii cu Regina Elizabeth I. Unele uniri par să fi fost hotărâte în ceruri – cum a fost povestea de dragoste, ca din basme, între starul de film Grace Kelly şi Făt-Frumosul ei, Prinţul Rainier de Monaco, care s-au căsătorit în 1956 şi au rămas împreună 26 de ani, până la moartea ei.

Altele au fost hotărâte în iad, ca aceea a gangsterilor americani Bonnie şi Clyde. În anii '20, cei doi păreau făcuţi unul pentru celălalt. Amândoi erau copii sărmani, născuţi în familii cu puţine nădejdi de propăşire. Clyde era mânat de furia născută din sărăcie şi disperare, pe Bonnie o motiva marea ei iubire pentru Clyde. S-au întâlnit, s-au îndrăgostit pătimaş şi au purces la jaf prin ţară, ucigând şi furând. Valul lor de crime alimentat de sex a sfârşit într-o grindină de gloanţe: cei doi au murit pe 23 mai 1934, la doar patru ani după ce s-au întâlnit.

Senzaţii tari

Au mai fost legături periculoase, ca iubirea interzisă dintre Regele David al Israelului (1004-965 î.Hr.) şi Batşeba, pentru care l-a trădat pe Urie, sau pasiunea sumbră dintre starul de cinema Lana Turner (1921-1995) şi iubitul ei gangster, Johnny Stompanato, care a declanşat unul dintre cele mai senzaţionale procese din secolul al XX-lea.

Au fost şi iubiri interzise, ca aceea dramaturgului de origine irlandeză Oscar Wilde (1854-1900) pentru frumosul Lord Alfred Douglas, pasiune pe care faptul că era ilegală în Anglia victoriană nu o făcea mai puţin intensă. Au fost şi iubiri care şi-au “strigat numele de pe acoperişuri” – ca aceea dintre iubiţii Americii, Mary Pickford şi Douglas Fairbanks, dintre scriitorii Sylvia Plath şi Ted Hughes sau dintre pictoriţa mexicană Frida Kahlo şi muralistul revoluţionar Diego Rivera.
 
De la scandal la tragedie

Uneori iubirea a fost scandaloasă, uneori a fost delicios de acidă, ca atunci când scenarista Nora Ephron s-a răzbunat în 1983 pe partenerul trădător, Carl Bernstein, celebru pentru afacerea Watergate, printr-un bestseller, „Heartburn” („Arsuri la stomac”).

La suprafaţă, cartea e o spumoasă comedie de moravuri, despre bărbat care începe o relaţie cu altă femeie când soţia lui e gravidă în şapte luni. Exact asta se întâmplase însă şi viaţa reală: când Nora era gravidă cu al doilea copil, Carl a început o legătură absolut indiscretă cu Margaret Jay, soţia ambasadorului Angliei. Nora a aflat şi, în loc să izbucnească în lacrimi, să-şi părăsească soţul, sau amândouă deodată, a făcut ceva şi mai bun. A izbucnit în lacrimi, şi-a părăsit soţul, şi a scris un roman excelent – „Arsuri la stomac” – bazat pe trădarea suferită.


CUPLU. Diana Mitford şi Oswald Mosley

Pensia „Ali-mentară“

Pe 27 mai 1949, nunta actriţei Rita Hayworth, starul din filmul „Gilda”, cu prinţul musulman Ali Khan oferea un spectacol grandios. Fericirea lor însă nu a durat mult. După multe trădări din partea lui, şi multă frământare din partea ei, Rita s-a hotărât să-şi părăsească soţul playboy. „Mi-am luat copiii şi m-am întors în America. A fost cel mai greu lucru pe care l-am făcut vreodată“, a spus ea mai târziu. Rita încă îl adora pe Ali când a divorţat de el, în 1953. „N-am luat niciodată de la el nici măcar un firfiric“, a mârâit ea când un reporter a întrebat-o despre „pensia Ali-mentară“.

Alte actriţe au descoperit iubirea devreme, ca pisicuţa sexy a Franţei, Brigitte Bardot, care nu avea decât cincisprezece ani când l-a întâlnit pe regizorul Roger Vadim. La altele, iubirea a venit prea târziu, ca în cazul starurilor distruse Judy Garland şi Marilyn Monroe, a căror viaţă de sclave ale industriei filmului le-a făcut incapabile să păstreze relaţiile cu bărbaţii care le iubeau cu adevărat.

În alte cazuri, relaţiile au fost încheiate brusc de soarta rea – mariajului dintre regizorul de film Roman Polanski şi Sharon Tate i-a pus capăt nebunia clanului Manson, iar iubirea colegului său, regizorul Peter Bogdanovich, pentru Dorothy Stratten, fata din posterul revistei „Playboy”, s-a sfârşit tot cu o tragedie.



FAST. Pe 27 mai 1949, Rita Hayworth
s-a căsătorit cu prinţul Ali Khan

Elizabeth Barrett: „Robert al meu, paradisul meu, iubitul meu!“

Englezoaica Elizabeth Barrett, una dintre cele mai cunoscute scriitoare din epoca victoriană, admira poeziile lui Robert Browning, mai mult, s-a îndrăgostit de el, dar nu credea că visul ei va deveni realitate. Ea se născuse la Durham, în 1806. La cincisprezece ani a fost lovită de o boală care i-a vătămat coloana vertebrală, transformând-o într-o invalidă care îşi petrecea cea mai mare a timpului în odaia sa, scriind poezii. Combinaţia dintre fragilitatea ei şi talentul poetic l-a făcut pe tatăl ei să devină exagerat de protector.

Elizabeth se temea că, la 39 de ani, cu şase mai mult decât Robert, n-avea cum să-i placă poetului. Era o invalidă neobişnuită cu compania bărbaţilor atrăgători. Ştia că talentul ei la scris îl cucerise, dar se îndoia de farmecele sale ca femeie. El, un poet boem, obişnuit al saloanelor de societate, a văzut însă mai mult în ea decât o invalidă, simţindu-i talentul şi sensibilitatea. Cei doi s-au îndrăgostit cu adevărat şi au sfidat toate prejudecăţile vremii prin căsătoria lor.

Elizabeth crezuse întotdeauna că sănătatea sa este prea şubredă ca să poată avea copii. Crezuse, de asemenea, că la 43 de ani e prea bătrână ca să fie mamă. Miracolul însă s-a întâmplat: pe 9 martie 1849 a născut un fiu, Pen. Din dragostea lor s-au mai născut unele dintre cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura universală. În 1850 lui Barrett i-a fost publicată cea mai cunoscută carte de poezii. „Sonetele portugheze”, o serie de 44 de sonete care consemnează înflorirea iubirii ei faţă de Robert, care îi spunea „mica mea portugheză“ din cauza pielii închise la culoare. În unele dintre scrisori, ea i se adresa cu „Robert al meu, paradisul meu, iubitul meu!“. După moartea tatălui, boala ei s-a reactivat. Pe 21 iunie 1861, a murit în braţele iubitului ei.


PASIUNE. Robert Browning şi Elizabeth Barrett, un cuplu de poeţi care a sfidat prejudecăţile epocii victoriene

VOLUM

Dicţionarul îndrăgostiţilor

De Sfântul Valentin, Editura RAO vine cu un cadou: „Mic dicţionar pentru îndrăgostiţi“, de Xiaolu Guo, un roman savuros despre două lumi diferite şi două moduri diferite de a iubi. Protagonista e o tânără născută în China, care studiază în Londra şi care descoperă uluită o lume întru totul nouă, în care dragostea şi sexualitatea sunt privite firesc. Când se îndrăgosteşte, are de luptat cu propriile prejudecăţi şi cu faptul că nu-şi înţelege iubitul. Cartea are accente autobiografice, autoarea însăşi – fiica unor pescari din sudul Chinei – locuind în capitala britanică din 2002. „Mic dicţionar pentru îndrăgostiţi“ a fost nominalizată la Premiul Orange î n 2007, iar drepturile de publicare au fost vândute în peste 27 de ţări.

EVZ TE INVITĂ SĂ VOTEZI VALENTIN SAU DRAGOBETE

Într-o campanie evz.ro, cititorii au desemnat ”Maitreyi”, a lui Mircea Eliade, cea mai frumoasă poveste de dragoste, urmată de ”Pe aripile vântului”, de Margaret Mitchell, şi de ”Love Story” de Eric Segal.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: