Referendumul de la începutul lui februarie a fost bine pregătit cu promisiuni deşarte.

Marele complex comercial şi circuitul de Formula 3 „Grand Prix One“ promise la Snagov se ridică pe o fundaţie de afirmaţii „umflate“ de dezvoltatorul proiectului, South Pacific Construcţii (SPC), „înghiţite“ şi promovate de primarul Snagovului. Informaţiile despre locurile de muncă pentru oamenii comunei, despre notorietatea proiectelor „Grand Prix One“ sau despre numărul estimat al turiştilor aşteptaţi nu se susţin. Să le luăm pe rând. 1. Circuite „Grand Prix One“ nu există

Promisiunea construirii unui mare complex comercial şi a unui circuit „Grand Prix One“ de Formula 3 lângă comuna ilfoveană Snagov a umplut de vise capetele localnicilor, care aşteaptă de ani buni un mega-investitor care să le dea de lucru şi să ridice nivelul dezvoltării economice din zonă. Investitorul, South Pacific Group - deţinut de omul de afaceri George Prelea, de fiul său Andrew Prelea şi de un bancher australian, a sucit şi minţile primarului din Snagov, Apostol Muşat, care a şi găsit locul pentru marele complex comercial şi de agrement. Unul dintre argumentele cu care SPG a venit în susţinerea proiectului său a fost dat de Andrew Prelea, care a declarat presei: „Circuite «Grand Prix One» există la Viena, Roma, Milano, Barcelona sau Londra“. Ei bine, Automobil Clubul Român (ACR) a dat încă din 12 decembrie un comunicat de presă care desfiinţează spusele investitorilor australieni: „O compeţie cu titlul «Circuit Grand Prix One» nu există în nomenclatorul competiţiilor Federaţiei Internaţionale a Automobilului, iar despre existenţa unor asemenea circuite la Viena, Roma, Milano, Barcelona sau Londra nu avem cunostinţă.“ Realitatea este că un circuit Grand Prix One urmează să fie construit, dar deocamdată el se află - ca şi la Snagov - doar în fază de proiect, la 10 km de localitatea italiană Pescara. Însă nu este construit de SPG, ci de un alt dezvoltator: Mediteranean Park Real Estate Developement. 2. Proiectul pistei nu are încă acceptul ACR

Pe 3 februarie, în ziua în care Primarul Snagovului a organizat referendumul prin care localnicilor li s-a spus că trebuie să voteze pro sau contra amplasării circuitului „Grand Prix One“ pe izlazul comunal, patronul George Prelea a declarat pentru EVZ: „Am avut binecuvântarea Comisiei Naţionale pentru Automobilism (parte din ACR) şi a ACR pentru acest proiect“. Acelaşi comunicat din decembrie al ACR preciza: „Automobil Clubul Român, în calitate de Autoritate Sportivă Naţională a Federaţiei Internaţionale a Automobilului (FIA) pentru România, declară că nu are nici cea mai vagă informaţie despre intenţia unor investitori de a construi un circuit «Grand Prix One» din România“. Abia după reacţia ACR, reprezentanţii South Pacific s-au gândit că ar fi cazul să obţină omologarea pistei de Formula 3 şi au vorbit cu preşedintele Comisiei Naţionale de Automobilism şi Karting, Ion Olaru. „Au venit la ACR după ce am dat noi acel comunicat. Dar, pentru a obţine omologarea, trebuie mai întâi să vină cu proiectul, să-l pună în practică şi apoi să-l verifice inspectorii noştri“, ne-a declarat Olaru. 3. Cele 3.000 de locuri de muncă nu sunt pentru snagoveni

Ceea ce i-a adus pe locuitorii Snagovului la urnele de vot pentru referendum a fost în mod special promisiunea făcută de primar şi de investitor, anume că „vor fi create 3.000 de locuri de muncă“, informaţie susţinută şi în sutele de pliante ce se găseau în sala votării, la categoria „Beneficiile Comunităţii Snagov“. Mirajul angajării, şi încă la un ditamai centrul comercial, i-a năucit pe snagoveni. „Am venit să votăm, a zis primarul că ne face 3.000 de locuri de muncă! Avem şi noi copii, avem nepoţi...“, se entuziasma, ca mai toţi care au venit la vot, bătrâna Elisabeta Avram. Acelaşi primar, Apostol Muşat, a declarat însă pentru EVZ că „nu va exista în contractul cu South Pacific o clauză care să prevadă angajarea cu precădere a localnicilor“. A precizat că se va putea angaja „oricine are un CV şi are pregătire în ceea ce vor cere firmele care vor veni în centrul comercial“.

George Prelea, deţinătorul South Pacific, a fost şi mai clar: „Angajarea cu precădere a localnicilor ar însemna discriminare“. Şi totuşi, oamenii de-aia s-au dus la vot, pentru că li s-au promis locuri de muncă în complexul comercial. 4. Studiu „din ochi“ privind numărul de turişti Impresionaţi au fost localnicii şi de perspectiva pe care le-au prezentat-o primarul şi investitorul: marele centru comercial şi circuitul „Grand Prix One“ vor atrage şi alţi investitori în jurul Snagovului, zona se va dezvolta economic şi ei, sătenii, vor avea de câştigat, de exemplu, din turism. „Localnicii pot să-şi facă pensiuni în care să se cazeze cei aproximativ 40.000 de turişti care vor veni lunar. Lângă circuitul auto va fi doar un hotel cu numai 150 de camere...“, ne-a prezentat primarul, cu optimism, oferta. Cine a făcut studiul acesta privind numărul posibililor turişti? „E un studiu privat, al meu, empiric“, zice Muşat cu o debordantă sinceritate. S-a dus la Parndorf, lângă Viena, unde i-a spus George Prelea că e un centru comercial aşa cum va face şi el la Snagov. „La Parndorf, erau în parcare 36 de autocare din Ucraina, Polonia, Ungaria şi şapte sau opt din Bucureşti. Am făcut eu un calcul şi am zis că or veni la Snagov vreo 40.000 de turişti“, a calculat Muşat. Dacă ar fi să luăm de bun calculul primarului, ar rezulta 480.000 de turişti pe an. De unde cele cinci milioane de vizitatori din comunicatul de pe site-ul SPC? George Prelea a evitat să vorbească despre studiul de fezabilitate. AUTOPROMOVARE 5. Susţinere de la CJ Ilfov? „Cea mai importantă susţinere am avut-o de la preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Doru Bădulescu“, ne-a declarat George Prelea în duminica referendumului, zi pe care şi-a petrecut-o pe o canapea din sala de votare, lângă o măsuţă plină de pliante de promovare a proiectului „Grand Prix One“.

Consilierul preşedintelui CJ Ilfov, Cristian Lovin, ne-a spus însă că „reprezentanţii de la SPC nu au luat contact cu noi. Poate domnul Prelea să fi vorbit personal cu domnul Bădulescu, dar nu aveau ce să stabilească ei doi. Consiliul Local este cel care are legătură cu proiectul. Sigur, şi noi avem o atitudine pozitivă faţă de acest proiect, orice investiţie mare în zonă este binevenită“. VORBE GOALE Primarul şi investitorul au păcălit poporul

Primele cinci informaţii inexacte aparţin celor de la South Pacific, dar şi primarul Snagovului, Apostol Muşat, i-a dezinformat cu bună-ştiinţă pe oamenii comunităţii pe care o păstoreşte. EVZ a dezvăluit, încă din ziua referendumului, că localnicii au fost păcăliţi: textul din buletinele de vot nu avea nicio legătură cu proiectul „Grand Prix One“. Şi nici Hotărârea Consiliului Local nu aminteşte despre asta. 6, 7. Una li s-a spus, alta au votat

În data de 8 ianuarie, Consiliul Local Snagov a emis hotă rârea care a reglementat referendumul din 3 februarie. Redă m articolul 2: „ La referendum, cetăţenii comunei vor răspunde prin DA sau NU la următoarea întrebare: «Sunteţi de acord cu schimbarea categoriei de folosinţă a unei suprafeţe de 56 ha din izlazul comunal, în categoria de folosinţă curţi-construcţii?»“

Numai că, din 8 ianuarie şi până pe 2 februarie, primarul Muşat şi investitorul Prelea şi-au făcut campanie dezinformând populaţia. Ziarul local „Săptămânal de Ilfov“ titra cu aplomb: „Snagovenii sunt chemaţi să decidă: DA sau NU pentru realizarea unui nou centru comercial şi de agrement!“. Publicitate s-a făcut proiectului chiar şi în ziua referendumului: în holul Casei de Cultură Snagov, devenită pentru o zi secţie de votare, sute de pliante cu marele proiect, răspândite inclusiv pe masa membrilor comisiei de vot, acolo unde lumea dădea cu „subsemnatul“ pe lista de alegători. Pe pliante scria mare „Sunteţi chemaţi să decideţi pentru realizarea noului centru comercial şi de agrement Snagov“.

Iată şi textul de pe site-ul de internet al South Pacific Group: „În data de 3 februarie 2008 a avut loc un referendum la nivelul comunei din Snagov privind aprobarea amplasării «Grand Prix One’ pe un teren aflat în administraţia Primăriei. Cu o majoritate de 97%, locuitorii din Snagov au votat în favoarea amplasării proiectului «Grand Prix One» pe raza comunei Snagov.“

CONTRACT FĂRĂ LICITAŢIE Militari nemulţumiţi de cartierul ridicat de SPC

Primul proiect pe care firma South Pacific Construcţii (SPC) l-a dezvoltat în România a început în 2005 şi trebuia să fie predat la jumătatea lui 2007, dar nu a fost finalizat nici până astăzi. Este vorba despre un contract cu Ministerul Apărării (MAp) pentru construirea unui cartier de locuinţe destinat cadrelor militare, în zona Băneasa- Străuleşti. Mulţi dintre cei care şi-au plătit deja apartamentele au refuzat să le ia în primire pentru că unele au pereţii crăpaţi şi au infiltraţii şi niciun imobil nu este încă racordat la reţelele de utilităţi.

„În contract scrie că locuinţele vor fi predate la cheie, că vor avea toate cablurile, ţevile şi alte reţele necesare conectării la utilităţi. Când antreprenorul ne-a chemat la recepţie, am crezut că voi juca hora unirii cu el, dar când am văzut în ce stadiu e locuinţa, am refuzat să semnez de predare-primire. Însă SPC vrea să ne bage pe gât locuinţele neterminate!“, se revoltă unul dintre beneficiari. Beneficiarii se simt ameninţaţi

Tot el ne-a declarat că SPC i-a şi ameninţat pe nemulţumiţi printr-un comunicat: „Fiecare dintre cei ce nu au preluat (locuinţa - n.r.) va primi factura ce va reprezenta cuantumul de cheltuieli efectuate de SPC pe perioada cât s-a avut grijă de acele locuinţe. Totodată, vom notifica Ministerul Apărării să desemneze un număr de cadre militare ce îndeplinesc condiţiile de contractare pentru a acoperi imobilele abandonate de cei ce refuză să ia locuinţele în primire“.

Cel care a iniţiat în 2003 căutarea unui constructor pentru cartierul militar a fost ministrul apărării de atunci, Teodor Atanasiu, iar terenul pus la bătaie pentru cele 241 de locuinţe aparţine statului şi se află în administrarea MAp. Cu toate acestea, alegerea SPC pentru acest proiect s-a făcut fără licitaţie. Unul dintre reprezentanţ ii firmei, Liviu Buzilă, a explicat recent, pentru revista „Capital“:

„În octombrie 2003, când lucram la Consulatul Australiei pentru România, am fost contactat de secretarul de stat de atunci, Sorin Encuţescu, cu rugămintea de a studia piaţa australiană pentru a găsi firme pentru acest proiect“. Pe atunci, SPC nu exista încă, deci nu avea un portofoliu de lucrări, însă s-a format ulterior, din cele două firme alese de Buzilă - Expile (de construcţii) şi Money Street (de brokeraj ipotecar).

Pentru a face posibilă demararea lucrărilor, în 2005 a fost schimbat regimul juridic al trerenului din Străuleşti, prin hotărâre de guvern, din proprietate publică în proprietate privată a statului.