Între 20% şi 40% din populaţia lumii a avut A/H1N1, şi astfel oamenii s-au imunizat. Pandemia depăşită oficial marţi a prilejuit teorii ale conspiraţiei şi prognoze sumbre care nu s-au adeverit.

Pe 11 iunie 2009, asupra omenirii se adunau nori negri: Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) anunţa începutul pandemiei de gripă porcină. Până la sfârşitul oficial de acum două zile, din cauza temutului virus A/H1N1 au murit peste 18.000 de oameni, cazuri confirmate în laborator. Se poate spune totuşi că am scăpat ieftin: între 20% şi 40% din populaţia lumii a luat virusul, dar jumătate nici n-au avut semne. În total, au fost imunizaţi 350 de milioane de oameni.

Deşi pandemia a luat sfârşit, medicii avertizează că virusul va circula şi la iarnă. Vaccinul de sezon asigură însă şi protecţia împotriva A/H1N1.

Începuturile

Pe 18 martie, autorităţile mexicane anunţau Organizaţia Mondială a Sănătăţii că gripa porcină începe să facă victime în Mexico City. Peste câteva zile, oraşul era aproape izolat: se anulau zboruri, se închideau rute comerciale, se vorbea chiar despre necesitatea închiderii graniţelor ţării sud-americane.

În luna următoare, avea să se înregistreze primul caz pe teritoriul Statelor Unite. Prima moarte confirmată din cauza A/H1N1 a fost a unui copil din Mexico City aflat în vizită la rudele din Texas. Cam atunci s-a declanşat şi isteria în presa internaţională. Zborurile din ţările în care cazurile începuseră să se înmulţească au intrat sub monitorizare. Dincolo de explicaţiile medicilor, se vorbea aprins despre posibile surse oculte ale virusului, care ar fi contribuit la instaurarea unei noi ordini mondiale.

Pe aeroporturi, întrebarea "cum vă simţiţi?" încetase să mai fie una de curtoazie, mai ales când venea din partea ziariştilor. Pe măsură ce virusul înainta spre est, devenea clar că România nu putea rămâne "imună".           Aşa că a venit şi primul caz, dinspre Statele Unite: o femeie de 30 de ani stabilită la New York, aflată în vizită la părinţii rămaşi în Bucureşti. "Cazul a fost confirmat la Laboratorul Naţional de referinţă pentru gripa de la Institutul Cantacuzino", se preciza în comunicatul Ministerului Sănătăţii, din 27 mai 2009. A doua zi, poza femeii avea să apară în presa centrală, sub titlul: "Ea a adus gripa porcină în România!". În acest timp, se lucra de zor la un vaccin împotriva gripei noi. În jurul său se croia deja o nouă teorie a conspiraţiei.

Proteste împotriva vaccinărilor

Pe 10 octombrie 2009, în România exista deja o petiţie online împotriva preconizatei vaccinări obligatorii. Printre argumentele autorilor, preluate din ziare şi din fel de fel de studii: "simptomele de gripă porcină sunt cel mult moderate", "în Marea Britanie, cea mai afectată ţară din Europa, se înregistrează o mortalitate de 0,03%, cu mult mai scăzută decât în cazurile de îmbolnăviri cu o gripă obişnuită tip A". În concluzie, oamenii speriaţi de efectele secundare ale "serului-minune" considerau că nu este justificată vaccinarea în masă a populaţiei, cu atât mai puţin în România, unde se înregistraseră până atunci doar 322 de cazuri.

Deşi îmbolnăvirile aveau să se înmulţească, subiectul părea să se stingă pentru presă. Temuta gripă devenea subiect de bancuri. De cealaltă parte, secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel încerca să rămână pe poziţii: potrivit unui scenariu prezentat de acesta, rata de mortalitate provocată de gripa nouă ar putea atinge 2,5% din populaţia României, adică aproximativ 525.000 de oameni.

Lucrurile aveau să ia însă o turnură tragică pe 23 noiembrie 2009. Un bărbat de 43 de ani din localitatea suceveană Siret murea într-un spital din Iaşi, după ce fusese infestat cu virusul gripei noi. La momentul respectiv, contorul gripei porcine indica 1.921 de îmbolnăviri. Punctul de cotitură: cazul Tecuceanu

Adevăratul moment de panică generală avea să vină însă peste mai mult de o lună. Pe Toni Tecuceanu îl ştia mai toată lumea de la "Cronica Cârcotaşilor", aşa că la începutul lui ianuarie 2010, când s-a aflat că actorul s-a îmbolnăvit din cauza virusului A/H1N1, românii au început să-şi pună întrebări. Se internase cu simptomele unei răceli puternice. "Nu încape îndoială, are gripă porcină", declara Adrian Streinu-Cercel, atunci când starea de sănătate a lui Toni se înrăutăţise deja. Actorul a decedat pe 5 ianuarie, şi isteria stătea să înceapă.

La sfârşitul acelei săptămâni, la intrarea principalului centru de vaccinare din România -  Institutul "Matei Balş" - se formaseră cozi imense, cărora medicii şi asistentele abia le făceau faţă. Numai sâmbătă, 9 ianuarie, în Bucureşti se vaccinaseră în jur de 3.000 de oameni. Dacă între 26 noiembrie - atunci când a început campania de vaccinare - şi 3 ianuarie se vaccinaseră aproximativ 210.000 de persoane, după tragedie numărul cererilor s-a înzecit.

"A trebuit să moară o persoană cunoscută pentru ca lumea să se identifice cu boala şi să ceară imunizare", spunea acelaşi Adrian Streinu-Cercel, în faţa valului de solicitanţi. Centrele de vaccinare se înmulţeau în toată ţara. România voia cu tot dinadinsul să se imunizeze. La momentul respectiv, numărul cazurilor ajunsese deja la peste 6.000.

Câteva zile mai târziu venea vremea altor întrebări. Paul Tecuceanu, fratele lui Toni, nu-şi găsea liniştea, cu certificatul de deces al actorului în faţă: nu scria nicăieri vreo vorbă legată de gripa porcină. "Mi-e teamă să nu fie vorba şi de o manipulare. Siguranţa cu care domnul Streinu-Cercel a spus: «Toni Tecuceanu a fost bolnav de gripă porcină» nu se regăseşte în acest act, în ce este trecut aici. Este un mare semn de întrebare pentru mine", declara acesta pentru EVZ.

Misterul şi acuzaţiile au rămas, cozile s-au rărit. Televiziunile şi ziarele au lăsat virusul A/H1N1 deoparte, până când acesta şi-a pierdut din puteri.

ESTIMĂRI PENTRU 2010-2011

Post-pandemia nu înseamnă eradicarea virusului A/H1N1

Cristina Lica

Sfârşitul pandemiei de gripă şi intrarea în faza post-pandemică au fost decise după ce Comitetul de Urgenţă din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a analizat rapoartele venite din ţările care se confruntă acum cu epidemii de gripă.

Nu se ştie exact evoluţia bolii

Post-pandemia nu înseamnă însă eradicarea virusului A/ H1N1, iar specialiştii se aşteaptă ca virusul să ia forma celui sezonier, să continue să circule în următorii ani şi să se transmită într-o măsură mai mare sau mică, în special copiilor şi tinerilor (situaţie vizibilă la momentul actual în Noua Zeelandă şi India). Nu se cunoaşte însă dacă boala va avea aceeaşi intensitate precum în perioada pandemică.

"Riscul de transmisie a virusului e cu mult diminuat faţă de perioada pandemică, iar cazurile noi sunt la fel de inofensive precum cele de sezon. În timpul pandemiei, virusul A/H1N1 a fost suficient de puternic încât să împiedice alte virusuri să devină tulpina dominantă, ceea ce nu mai este valabil astăzi, cele mai multe ţări raportând un mix de virusuri comparabile celor din timpul epidemiilor sezoniere obi şnuite", arată analizele experţilor OMS.

Mai mult, studii recente arată că între 20%-40% din populaţia lumii a fost infectată cu virusul A/H1N1, dezvoltând astfel un grad sporit de imunitate. Multe ţări "au fost acoperite" prin vaccinare, în special grupurile de risc.

În condiţiile în care postpandemiile sunt aproape la fel de imprevizibile ca pandemiile şi virusul care le-a provocat, OMS recomandă în continuare monitorizarea cazurilor şi vaccinarea.

FIRAVI. În special copiii cu boli cronice sunt vulnerabili la virusurile gripale

STATISTICI

Morţii gripei noi

• Aproape 18.500 de oameni au murit în întreaga lume din cauza gripei pandemice, cazurile fiind confirmate de laborator.
• Gripa sezonieră omoară anual circa 500.000 de oameni în lume, peste 90% bătrâni.
• Virusul A/H1N1 a ucis multe femei gravide, tineri şi copii, 30% dintre cei care au murit fiind persoane sănătoase.
• Experţii OMS spun că au nevoie de un an pentru a spune care e numărul exact al deceselor.
• Pandemia din 1957 a ucis 2 milioane de oameni, iar cea din 1968, 1 milion.