După şapte ani de studiu, testele au arătat că centura de nefrit Nuvvuagittuq avea 4,28 de miliarde de ani, depăşind cele mai vechi roci cunoscute până acum cu 250 de milioane de ani.

Descoperirea făcută pe ţărmurile etice ale Hudson Bay, în nordul Quebec-ului, le oferă cercetătorilor noi informaţii despre cum s-a format Pământul.

Deşi vârsta Pământului e estimată la 4,6 miliarde de ani, cea mai mare parte a suprafeţei originale a fost distrusă şi reciclată prin mişcarea plăcilor tetonice. Astfel, descoperirea este extrem de rară.

Oamenii de ştiinţă din SUA şi Canada au măsurat micile variaţii din compoziţia rarelor elemente din roci şi au ajuns la concluzia că cele mai vechi dintre ele sunt roci denumite amphibolite false, adică depozite vulcanice foarte vechi.

Anterior, cele mai bătrâne roci cunoscute proveneau din Acasta Gneiss, Australia şi aveau o vechime de 4,03 miliarde de ani.
Jonathan O'Neil, de la McGill University din Montreal şi Dr Richard Carlson, de la Carnegie Institution for Science în Washington DC, au condus studiul, publicat în jurnalul Science.

"Când m-am întors în această vară şi m-am plimbat din nou aici, ştiind că acestea sunt cele mai vechi roci din lume, trebuie să spun că a fost ceva special", a spus Jonathan O'Neil, citat de Daily Mail.