Cel mai scurt an şcolar postdecembrist

Adam Popescu
7 iunie 2010, 16:29

Numărul de ore petrecute la cursuri în anul şcolar 2009-2010 a fost redus substanţial de greve, de concediul forţat al profesorilor, de gripa nouă şi de Bac.

Numărul de ore petrecute de elevi la cursuri a fost redus la aproape trei sferturi în anul şcolar 2009-2010, care a devenit astfel cel mai scurt din istoria post decembristă. Peste el au trecut mai multe „calamităţi” politice, criza economică, gripa nouă, examenele susţinute în timpul orelor şi destule greve.

Urmarea: cele 173 de zile lucrătoare, care ar fi trebuit să fie „acoperite” cu activităţi educative, au fost de fapt, la o centralizare generală, doar 130. Întreruperile de activitate nu au fost însă constante în toate judeţele. Elevii buzoieni adaugă la toate aceste ore „tăiate” încă o lună de proteste ale dascălilor.

Fără examene în timpul anului

Zodii care vor avea ghinon de Revelion. Le așteaptă o noapte dezastruoasă

Ultima nebunie în România. Circa 22% dintre copii ar fi dependenți...

Deşi oficialii instituţiilor de învăţământ se laudă că au recuperat materia, mare parte dintre dascăli se întreabă cât de eficient este acest tip de „educaţie galopantă”. Potrivit acestora, „găurile” din pregătirea elevilor nu pot fi acoperite cu „recuperări de sâmbătă”.

La rândul lor, reprezentanţii Ministerului Educaţiei recunosc că orele au fost date peste cap şi - ca o primă măsură - se gândesc ca, din toamnă, să „împingă” examenele în afara anului şco lar.

„Opţiunea noastră e ca anul şcolar să se termine mai repede pentru elevii de clasa a XII-a şi a VIII-a, pentru a-şi putea da examenele”, a arătat secretarul de stat Oana Badea.

Aceasta a omis că problemele nu se sfârşesc odată cu ultima zi de şcoală. „Spre exemplu, acum, profesorii a meninţă că vor boicota sfârşitul de an şi Bacul”, avertizează unul dintre dascălii contactaţi de EVZ.

PROTESTELE ŞI-AU DAT MÂNA CU CRIZA

Elevii au chiulit o lună şi jumătate cu girul profesorilor

Anul şcolar 2009-2010 a stat încă din prima zi sub semnul protestelor. Nemulţumiţi de faptul că salariile nu le vor fi mărite cu 50%, liderii sindicali din educaţie au refuzat să-i primească pe politicieni în şcoli pe 14 septembrie.

„Şcoala nu trebuie politizată. Nu-i lăsăm pe politicieni în curtea şcolii”, „tuna” încă de la începutul lunii septembrie a anului trecut Aurel Cornea, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere în Învăţământ (FSLI).

Recuperări pe fugă

Nici după 14 septembrie apele nu s-au limpezit, dimpotrivă. În urma mai multor dezbateri eşuate între liderii sindicali şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei, profesorii au început alte acţiuni de protest: refuzul de a înscrie notele în catalog a culminat cu o grevă generală pe 5 octombrie.

În plus, pe 7 octombrie, o bună parte dintre dascăli au pichetat sediul guvernului. În ţară, în semn de solidaritate, profesorii din mai multe şcoli au făcut grevă japoneză, adică au intrat la ore, dar numai ca să-i supravegheze pe copii, nu şi să predea.

A urmat concediul forţat fără plată. Majoritatea dascălilor au considerat însă că materia pierdută în cele patru zile în care au fost obligaţi de guvern să rămână acasă nu ar trebui recuperată, din moment ce nu sunt remuneraţi pentru asta. Cu toate acestea, o parte dintre ei au încercat să aducă informaţia la zi, deşi ritmul a fost năucitor pentru elevi.

Ce mare e vacanţa de iarnă

„Materia a fost dificil de recuperat, norocul nostru a fost atunci că s-au lipit zilele de concediu fără plată cu vacanţa de iarnă. Am adăugat ore după cele de program şi i-am adus pe copii la şcoală doar într-o singură sâmbătă. Pentru că nu am avut cazuri de gripă porcină, noi am reuşit să nu depăşim numărul de ore lăsate la latitudinea profesorului”, arată Iuliana Soare, directoarea Şcolii nr. 1 din Capitală.

Crede totuşi că elevilor le-a fost greu să lucreze în plus. „Nu se compară o oră făcută la timpul ei cu una în care se recuperează. Am încercat să lucrăm mai mult cu elevii care au un ritm mai lent şi ştim că nu lucrează acasă”, a completat directoarea.

„Elevii din acest an nu au învăţat nici măcar jumătate din cât au studiat cei din alţi ani. Anul şcolar a fost bulversat clar de programarea examenelor în timpul anului. Profesorii sunt la supravegheat şi la corectat, iar la oră au mers suplinitorii sau alţi colegi de alte specialităţi. Evident că asta duce la inconsistenţa predării şi nu se poate face recuperare din mers. La matematică, de exemplu, cum face profesorul recuperarea, când el are mai puţine ore decât numărul de titluri?”, spune revoltat Liviu Pop, secretar general al FSLI.

Şi, dacă asta n-ar fi de-ajuns, sfârşitul anului şcolar este incert, sindicatele din educaţie ameninţând cu boicotarea acestuia. „Continuăm formele de protest: nu punem notele în catalog, nu încheiem mediile, iar profesorii nu mai participă la probele scrise ale Bacalaureatului”, a fost ultimul cuvânt al sindicalistului Gheorghe Isvoranu.

130 de zile au rămas în calendarul şcolar pentru 2009-2010, care ar fi trebuit să însumeze 174

INVAZIA A/H1N1

Două luni întregi sub semnul gripei noi

În octombrie şi noiembrie 2009, tuturor problemelor existente deja în învăţământului românesc li s-a alăturat gripa nouă, care a închis pe rând sute de şcoli din toată ţara. Doar în Capitală, în noiembrie, au fost închise, pentru o săptămână, peste 20 de şcoli şi licee, iar cursurile au fost suspendate în cel puţin o clasă din alte 20 de instituţii.

Profesorii au trebuit să recupereze materia pierdută în aceste săptămâni după un calendar hotărât de conducerea fiecărei şcoli. „Profesorii sunt obligaţi să recupereze această materie. Unele şcoli au scurtat durata orei şcolare şi au introdus în orar mai multe obiecte, altele au mai adăugat ore, pur şi simplu, şi altele probabil că au organizat cursuri şi sâmbăta, deşi nu prea au voie să-i cheme pe copii la şcoală în weekend. Toate orele pierdute trebuie efectuate şi trecute în condică, pentru că altfel nu există acoperire financiară şi nu-şi primesc banii pentru acele ore”, explica la acea dată purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Marian Banu.

Dacă pentru evenimentele neprevăzute dascălii sunt plătiţi, pentru fiecare zi de grevă aceştia nu primesc nici un leu. Prin urmare, nici recuperarea materiei nu este obligatorie.

Între timp, isteria creată de virusul A /H1N1 s-a stins, astfel că, de la începutul lui 2010, şcolile nu s-au închis mai mult de o zi pentru a se face dezinfecţie. PROBE „DE FOC” Examenele au acaparat tot orarul elevilor

Pentru prima dată, în acest an şcolar, probele orale ale examenului de Bacalaureat s-au organizat în timpul anului şcolar şi nu au durat o singură zi, ci chiar o săptămână întreagă.

Săptămâni de examinare

Astfel, între 17 şi 19 februarie a avut loc proba lingvistică la limba română, între 19 şi 29 aprilie cea de competenţe digitale şi între 31 mai şi 4 iunie s-a desfăşurat proba orală într-o limbă străină. Tot pe 31 mai a început şi greva generală a dascălilor care s-a stins treptat până spre 3 iunie. La toate se adaugă, pe 4 şi 12 mai, probele la română şi matematică din cadrul evaluării naţionale la clasa a VIII-a.

În perioada examenelor, directorii şcolilor au trebuit să se dea peste cap şi să-i convingă şi pe profesorii care nu aveau ore în acea zi să vină la şcoală pentru a-i supraveghea pe cei mici, fără să fie însă remuneraţi pentru munca „în folosul comunităţii”.

În plus, mare parte dintre şcoli au ales şi varianta micşorării la 35-40 de minute a orei de curs. „E clar că fragmentarea în aşa fel a anului şcolar nu e un lucru bun. Tocmai pentru că examenele au fost programate în timpul anului şcolar, profesorii au fost predispuşi să organizeze proteste chiar în acele zile. Eu consider că, indiferent de forma de protest, în educaţie ar trebui asigurată măcar o treime din activitate, şi nu spun asta pentru că reprezint gu vernul, dar orice problemă tre buie rezolvată între adulţi fiindcă se ştie că între profesori şi guvern stau totdeauna elevii”, a conchis secretarul de stat Oana Badea.

Învăţătură pe jumătate

Prin urmare, oficialii Ministerului Educaţiei se gândesc să renunţe la examene în timpul anului şcolar.

„Când am venit în minister a trebuit să ducem mai departe un examen deja programat. Singurul lucru pe care am reuşit să-l schimbăm a fost prima probă, programată în ianuarie, pe care am mutat-o în februarie”, a arătat Badea.

O parte dintre liderii sindicali nu le iartă însă greşelile celor din minister şi insistă pentru îngheţarea anului şcolar.

CE-A MAI RĂMAS

Calendarul pauzelor din orarul elevilor