În interval de o săptămână, o ţară care părea să reziste bine în faţa crizei financiare globale, datorită stabilităţii sale politice, a fost aruncată în criză.
Premierul Victor Ponta şi gruparea sa de stânga, USL, care a venit la conducere în mai, a fost acuzată de critici de încălcarea constituţiei.

Competitorii lui Ponta l-au comparat cu Viktor Orbán, premierul ungar, care a concentrat toată puterea politică în jurul partidului său aflat la guvernământ, Fidesz.

Dar nici Orban nu s-a mişcat cu o viteză aşa mare ca Ponta. După cum scrie Neil Buckey în Financial Times, "evenimentele din România se petrec cu o viteză uluitoare".

În cazul lui Orban, a fost nevoie de luni ca partenerii străini să devină îngrijoraţi de evoluţia Ungariei şi chiar şi atunci au folosit calea dialogului diplomatic. În cazul lui Ponta, partenerii străini au decis să ignore convenţiile şi să îşi spună direct nemulţumirile.

SUA, UE, Franţa, Germania, Consiliul European şi alte organizaţii, inclusiv Freedom House şi comitetul de la Helsinki, au avut luat o poziţie critică.

Ponta spune însă că nu există motive de îngrijorare. În cadrul unui discurs a spus:
Îngrijorările partenerilor europeni şi internaţionali sunt legitime, dar vrem să îi asigurăm că guvernul va menţine stabilitatea ţării. Conflictul politic nu va afecta instituţiile statului, iar guvernul va respecta toate hătărârile Curţii Constituţionale şi regulile statului de drept.

Dar cum ştiu şi partenerii României din UE, Orbán a făcut în mod repetat promisiuni similare. Ponta are un foarte grăitor – şi periculos – precedent.