Cel mai nou tun pe care-l dau primăriile, deturnând o lege menită să ajute tinerii să-și contruiască o casă pe pământ. Studiu de caz – Drobeta Turnu Severin

Cel mai nou tun pe care-l dau primăriile, deturnând o lege menită să ajute tinerii să-și contruiască o casă pe pământ. Studiu de caz – Drobeta Turnu Severin

Printr-un sistem bine pus la punct, directori din primărie si lideri ai partidelor politice fură terenurile destinate tinerilor. Apelând la subterfugii ilegale, terenuri acordate de primării tinerilor pentru a-și contrui o casă ajung de fapt la clientela politică. Fenomenul este cvasigeneralizat în țară.

Vestea bună a picat în 2003 – tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani puteau solicita statului teren gratuit pentru a-şi construi prima locuinţă, conform legislaţiei în vigoare. Pentru a beneficia de teren gratuit, trebuie să îndeplinească anumite condiţii, dar cel mai important – obligația de a începe construcția locuinței în termen de un an de la data atribuirii terenului (potrivit legii 15/2003). Suprafeţele de teren care pot fi atribuite tinerilor sunt cuprinse între 150 -300 mp în municipii şi în sectoarele municipiului Bucureşti, între 250-400 mp în oraşe şi între 250- .000 mp în comune şi sate.

Și vestea proastă. În România, statul dă, statul ia, mai exact clientela politică specializată să-l căpușeze. Așa se face că inițial terenurile dobândite gratuit în baza Legii 15/2003 pentru construirea unei locuinţe proprietate personală au ajuns să fie vândute mascat ulterior (fără avea locuința finalizată), ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a prevederilor legale în vigoare.

Detaliat, fenomenul arată așa - legea spune clar că terenul se dă pentru construcția unei locuințe “proprietate personală” și nu în scopul vânzării construcțiilor edificate. Tinerii au obligația să își ia autorizația de construcție într-un an de la semnarea contractului de atribuire de folosință gratuită și să execute construcția în termenul stabilit de autorizația de construcție.

Ne puteți urmări și pe Google News

Numai că directorii din primărie ajung să deturneze tot acest traseu – terenurile sunt atribuite unor tineri aparent eligibili, de fapt beizadele, conectați politic sau samsari de terenuri se prefac că încep construcția, adică toarnă o fundație, pun o bordură pe teren, apoi o vând, pretinzând ca vând doar bordura. În realitate vând fundația, bordura etc cu teren cu tot, prețurile fiind și de 20 de ori mai mari decât costul... unei borduri.

“Primăria în loc să constate că tânărul nu are intenția de a construi o locuința personală, să îi ia terenul și sa îl dea la următorului de pe listă, îi dă cumpărătorului de rea credință și terenul pentru concesiune fără licitație publică. Atribuirea dreptului de folosință gratuită se realizează doar pentru edificarea unei construcții destinate uzului personal al beneficiarului și familiei sale. Proprietarul construcției beneficiază de folosința gratuită a terenului proprietatea privată a UAT pe durata existenței construcției doar atât timp cât o folosește ca locuință pentru uzul propriu.

Niciun moment Legea 15/2003 nu a urmărit „împroprietărirea” cu teren în mod gratuit a unei categorii de tineri”, detaliază mecanismul fraudei Eduard Koler (PMP), consilier local responsabil cu afacerile UE, care după ce a semnalat public furtul, a inițiat și o petiție către Prefectura Județului Mehedinți și i-a solicitat prefectului să dea aviz negativ celor zece HCL-uri ilegale de anul acesta.

O lege foarte bună menită să vină în sprijinul tinerilor, indiscutabil o măsură socială, a fost deturnată iată întru „îmbogățirea fără justă cauză” a beneficiarilor prin vânzarea “construcției” (fundație, bordură, alee către nicăieri) fără a avea proprietatea terenului. Legea însă poate fi ușor respectată, dacă se vrea. “Înainte de vânzarea construcțiilor edificate, proprietarul construcției trebuia să solicite vânzarea terenului respectiv, în conformitate cu prevederile art. 8 unde este prevăzut în mod expres că după finalizarea construirii locuinţei, consiliul local poate hotărî, la solicitarea proprietarului locuinţei, vânzarea directă către acesta a terenului respectiv. Preţul de vânzare se stabileşte prin expertiză tehnică, întocmită de un expert evaluator autorizat şi aprobată de consiliul local”, a mai punctat Koler.