Cei mai puternici oameni ai Planetei, reprezentanții celor mai bogate țări ale lumii, se vor afla față în față, duminică, în Elveția, la Forumul de la Davos. Contextul este unul marcat de război și criză economică.
La Davos, în Elveția, se va desfășura, duminică, Forumul Economic Mondial (WEF). În acest timp, „războiul își va fi forțat drumul în fruntea agendei.”
Pandemia a micșorat reuniunea anuală a celor puternici și bogați. Vor fi absenți oligarhii ruși care formau un fel de „Davos exterior” în mare parte neinvitați și totuși puternic prezenți în cabane și întâlniri private. Acum sunt sub sancțiuni occidentale și sub radar.
Context internațional marcat de război și criză economică
Sancțiunile au pus așadar capăt unora dintre cele mai fastuoase petreceri din oraș, dar va avea loc o apariție virtuală a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, va cere și el ajutor pentru reconstruirea orașului său distrus. Și miliardarul ucrainean Victor Pinchuk a invitat oaspeții Forumului la o vizionare sobră a crimelor de război rusești.
Vor avea loc sesiuni despre „Întoarcerea la război”, „Războiul rece 2.0”, „Încotro se îndreaptă Rusia?” „Sancțiuni” și perspectiva ca „O cortină de fier economică” să coboare între noul Occident unit și antagoniștii săi. Dar vor fi inimile delegaților de afaceri implicate cu totul în asta?, se întreabă jurnaliștii de la Bloomberg.
Fondatorul și președintele WEF, Klaus Schwab, va lansa „o inițiativă de referință pentru a consolida colaborarea globală”. Acest lucru sună mai plăcut pentru adunarea obișnuită, care predică credința în puterea economiei globale și celebrează bogăția pe care o produce.
„Înainte de o versiune virtuală a summitului, desfășurată în ianuarie, când valul omicron al pandemiei era în toi în întreaga lume, un sondaj al delegaților WEF le-a dezvăluit preocupările. Prioritățile s-au mutat de la probleme politice și economice la probleme sociale și de mediu și probleme de sănătate mintală.
Declanșarea, în februarie, a unui război de modă veche de cucerire teritorială, cel mai grav din Europa din 1945, trebuie să fi fost așadar un șoc.
Ce vor discut în Elveția puternicii Planetei
Directorii executivi corporativi și liderii lor politici observă progresele în prosperitate aduse de globalizare, comerț liber și pace, dar tind să uite că războiul este, de asemenea, o caracteristică a sistemului internațional. La fel ca în bulele bursiere, așa este și în diplomație: cei care cred că „de data aceasta va fi diferit” se înșală.
În războiul modern, toată lumea pierde Cu cinci ani înainte de Primul Război Mondial, economistul și jurnalistul incisiv Norman Angell a scris o capodoperă de laudă a păcii, Marea Iluzie, menită să demonstreze că „costul economic al războiului a fost atât de mare încât nimeni nu putea spera să câștige prin începerea unei război ale cărui consecințe ar fi atât de dezastruoase”. Națiunile deveniseră prea interdependente economic prin comerț pentru a se lupta între ele - Germania și Marea Britanie, până la urmă, erau partenerii comerciali principali ai celuilalt”, mai notează sursa citată.
Germania, Marea Britanie și celelalte mari puteri s-au scufundat în război în 1914. Dar teza cel mai bine vândută a lui Angell nu a fost discreditată. În orice caz, devastarea și daunele economice de durată cauzate de conflict au dovedit punctul său de vedere: în războiul modern, toată lumea pierde. Angell a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1933, anul ascensiunii lui Hitler la putere. Marile puteri, conduse de dictaturi fasciste și comuniste, s-au angajat într-o a doua rundă de război global, chiar mai distructiv decât precedentul.
Și în februarie, riscurile de război în Ucraina au depășit presupusele câștiguri ale cuceririi, dar totuși Putin a aruncat zarurile. Naționaliștii nu sunt guvernați de analize cost-beneficiu. Consecințele pe termen lung ale acestei decizii sunt incalculabile, dar Rusia poate rezista sancțiunilor occidentale pe termen scurt. Greutățile recente nu se compară cu șocul economic cauzat de destrămarea Uniunii Sovietice, hiperinflație și devalorizarea rublei în anii 1990.
Chiar și după pariul nesăbuit al lui Putin, mulți lideri corporativi și politici din Occident încă cred că tot comerțul este bun și că economia de piață va aduce schimbări democratice în societăți. Dar nu este neapărat așa. Transformarea lui Homo Sovieticus într-un oligarh capitalist nemilos după căderea comunismului nu a făcut ca Rusia să fie mai puțin un pericol pentru vecinii săi.
După cum vedem acum limpede, industriașii germani autoserviți, în frunte cu fostul cancelar Gerhard Schroeder, s-au băgat în joc când au dublat importurile de gaze din Rusia pentru a ajuta cauza păcii. Acesta a fost "Wandel durch Handel" sau „schimbarea prin comerț”, o idee direct din manualul lui Angell. În schimb, Putin a fost încurajat să devină mai belicos - a calculat că dependența Germaniei de gazul său ar paraliza rezistența la ambițiile sale teritoriale.
Mișcarea foarte importantă pe care a făcut-o China
Adoptarea cu succes de către China a economiei de piață este, de asemenea, unul dintre marile evenimente ale vieții noastre. Cu toate acestea, și această revoluție a fost însoțită de o represiune internă feroce, de ascensiunea statului de supraveghere și de diplomația „războinic-lup” în străinătate.
Un mare istoric al politicii puterii, E.H. Carr a observat odată că „popoarele de limbă engleză sunt stăpâni din trecut în arta de a-și ascunde interesele naționale egoiste sub pretextul binelui general”. Gândiți-vă la modul în care, în urmă cu 10 ani, fostul premier al Marii Britanii David Cameron și cancelarul său George Osborne au proclamat o nouă „eră de aur” a relațiilor cu China, bazată pe legături comerciale sporite și pe speranțe de liberalizare la Beijing, subliniază Bloomberg.
Astăzi, cele două țări fac schimb de insulte pentru tratamentul acordat Hong Kong-ului, în timp ce Marea Britanie a semnat un pact de apărare cu SUA și Australia pentru a limita puterea navală a Chinei în Pacific.
La Davos, liderul Chinei, Xi Jinping, ține discursuri menite să calmeze sensibilitățile capitaliștilor înfometați de piață. La WEF din 2017, liderul Partidului Comunist a vorbit despre avantajele comerțului liber global pentru toate țările. În ianuarie a acestui an, el a susținut că lumea trebuie să „renunțe la prejudecățile ideologice și să urmeze împreună o cale de coexistență pașnică, beneficii reciproce și cooperare câștig-câștig”.
Xi are dreptul să prezinte cel mai bun caz pentru regimul său și cine ar putea obiecta la coexistența pașnică? Dar comportamentul recent al Beijingului a arătat că Occidentul ar putea dori să se oprească din aplauze.
La sfârșitul vieții sale, Angell a devenit un fervent susținător al NATO și al păcii prin securitatea colectivă. Până atunci, era sceptic că omenirea se va ridica vreodată deasupra unui impuls atavic de război. Pe „muntele lor magic” din Davos, delegații care fac înțelegeri cu antagoniștii Occidentului ar trebui să facă planuri pentru ce este mai rău, chiar și atunci când speră la mai bine.