Miniștrii de externe ai UE au dezbătut, la Bruxelles, poziția lor față de Turcia după semnele de bunăvoință afișate de Recep Tayyip Erdogan de la realegerea sa, la sfârșitul lunii mai
Ar trebui Uniunea Europeană să întindă o mână Turciei sau ar trebui să aibă răbdare, pentru a restabili și îmbunătăți relațiile sale diplomatice cu Ankara? Această întrebare se va afla în centrul dezbaterilor dintre miniștrii de externe ai UE joi, 20 iulie, la Bruxelles, scrie Le Monde.
La o lună și jumătate de la realegerea sa la președinția țării, Recep Tayyip Erdogan a multiplicat semnalele față de Europa, în felul său.
Pe 10 iulie a lansat, spre surprinderea tuturor, „un apel către țările care au lăsat Turcia la ușa UE de mai bine de cincizeci de ani”. „Mai întâi deschidem calea Turciei în UE și apoi vom deschide calea pentru Suedia, așa cum am făcut-o pentru Finlanda”. În felul său provocator și legând procesul de aderare la UE de candidatura Suediei la NATO, el a amintit că Turcia, care a întors spatele Europei timp de un deceniu, este pregătită să se reconecteze cu UE.
În cadrul summitului NATO din 11 și 12 iulie, de la Vilnius, capitala Lituaniei, omul forte de la Ankara a multiplicat discuțiile bilaterale, în special cu Charles Michel, președintele Consiliului European, sau chiar cu Emmanuel Macron, președintele francez, și cu recent realesul prim-ministru grec, Kyriakos Mitsotakis. „Există un impuls în regiune. Au avut loc alegeri în Turcia, Grecia și Cipru. Este, așadar, momentul potrivit pentru a merge mai departe”, au explicat cei din preajma lui Charles Michel după întâlnirea cu șeful statului turc.
„Dialogul se reia”
Dacă cei douăzeci și șapte de lideri ai UE așteaptă un raport din partea Comisiei și a serviciului diplomatic european privind relația cu Turcia, anunțat pentru luna octombrie, această declarație recentă a lui Erdogan a făcut posibilă reluarea dialogului. „Contextul este favorabil, pentru că Ankara are nevoie de noi, în special pentru a-și relansa economia” - subliniază un deputat european.
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant, s-a întâlnit cu omologul său turc, Hakan Fidan, în timpul G20 din Indonezia. „Dialogul se reia”, se subliniază la Bruxelles. „Chestiunea integrării Turciei în UE nu este clară în mintea nimănui, astăzi”, amintește însă un alt diplomat european. Marți, 18 iulie, Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European aprecia într-un raport că „dacă nu există o schimbare radicală a cursului din partea guvernului turc, procesul de aderare a Turciei la UE nu poate fi reluat în circumstanțele actuale”.
Pe de altă parte, se pot discuta multe alte subiecte, blocate din 2015, precum revizuirea acordului de uniune vamală dintre UE și Turcia, pentru a-l extinde la servicii, problema migrației sau liberalizarea vizelor. Dar ar trebui să ne angajăm pe aceste subiecte și să facem propuneri? Precauția încă prevalează.
„Nu s-a schimbat mare lucru în comportamentul Ankarei în ultimele săptămâni”, crede un diplomat din nordul Europei. „Pentru a evolua, Turcia va trebui să arate că este conformă cu criteriile în multe chestiuni, în special în ceea ce privește drepturile omului”, notează un alt diplomat din aceeași regiune. „Trebuie să cădem de acord /în cadrul UE/ asupra obiectivelor noastre și a ceea ce vrem să oferim Turciei”, explică un al treilea. „Aceasta este o primă dezbatere și vom vedea unde duce”.
Persistă numeroase divergențe
Între cei douăzeci și șapte, pozițiile rămân deocamdată încă înghețate în privința a ceea ce urmează. Germania, care are o relație istorică deosebită cu Turcia, dar și Bulgaria și România, doi dintre vecinii acesteia, pledează pentru relansarea unor proiecte economice comune, menționează un înalt oficial de la Bruxelles. Pe de altă parte, Cipru, o insulă parțial ocupată de Turcia, va fi de acord să relanseze comerțul /cu Ankara/ doar dacă viitorul său devine mai clar. Între acești doi poli, multe țări nu și-au definit încă poziția. Dar un lucru este cert, toate sunt marcate de tratamentul acordat de Turcia Suediei în ceea ce privește apartenența la NATO. Multe state sunt cu adevărat traumatizate”.
Pentru Grecia, care are o dispută istorică privind delimitarea platoului continental și a zonei economice exclusive, relația cu vecinul său s-a îmbunătățit mult în ultimele câteva luni. „Păstrarea unui climat bun între cele două țări ne va permite, pe de o parte, să evităm tensiunile inutile și încălcările de teritoriu care ne-au forțat întotdeauna să reacționăm în trecut și, pe de altă parte, să ne bazăm pe o agendă pozitivă. Aceasta în sine este o realizare importantă”, a declarat Kyriakos Mitsotakis pe 12 iulie la televiziunea greacă, după ce s-a întâlnit cu omologul său turc. Dar a adăugat: „Ceea ce ne dorim mai presus de toate sunt canale deschise de comunicare și o relație de încredere”.
„Erdogan vrea cu adevărat să-și stabilizeze relația cu UE”, au confirmat cei din anturajul președintelui francez Emmanuel Macron la Vilnius. „Suntem pregătiți să avansăm în problema liberalizării vizelor, a reînnoirii acordului vamal sau a Ciprului. Este la latitudinea turcilor să-și îndeplinească obligațiile”.
Sunt numeroase dosare controversate pentru europeni. Există mai presus de toate situația din Marea Egee, dar Europa are și multe alte divergențe cu privire la Siria sau Libia, sau problema ocolirii sancțiunilor împotriva Rusiei. „Și asta fără a lua în calcul problemele interne de respectare a statului de drept și a drepturilor omului”, adaugă un diplomat de la Bruxelles.
„Europenii au nevoie și ei de Turcia, mai ales în ceea ce privește Ucraina”, amintește un diplomat. „Intervenția sa a fost esențială în acordul privind cerealele din Marea Neagră. Și face parte din soluția relansării acestui proiect cu Rusia”. În mod similar, în chestiunile legate de migrație, Turcia joacă un rol cheie pentru UE, care a plătit Ankarei aproape 6 miliarde de euro pentru ca refugiații sirieni să rămână pe teritoriul său. Dezbaterea ar putea dura câteva săptămâni.
„Vom încerca să ajungem la o poziție clară în toamnă”, se speră la Bruxelles. (Autor: Philippe Jacqué; Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR)