CEDO a condamnat, la 9 iunie, mediatizarea arestării unui cetățean bulgar, apreciind că difuzarea imaginilor încalcă dreptul la viața privată. În România, reglementările care interzic difuzarea imaginilor cu arestați nu sunt respectate.

Nikolov Popov, fost secretar general al Ministerului bulgar de Finanțe, a fost arestat în aprilie 2010 și, ulterior, a fost achitat definitiv.

Arestarea a fost făcută în forță, iar Popov a fost lovit de o ușă și zgâriat. Acțiunea a fost filmată de ministerul bulgar de Interne.

Poliția filmează și mediatizează

Acest minister a difuzat ulterior înregistrarea către presă. „Curtea (Curtea Europeană a Drepturilor Omului-n.red.) consideră că înregistrarea și divulgarea imaginilor s-au făcut fără acordul reclamantului. Curtea apreciază că absența unei opoziții exprese din partea reclamantului nu poate afecta concluzia că, în viziunea Curții, în acest caz este vorba despre o ingerință în dreptul la imagine al reclamantului, drept care este parte integrantă a noțiunii de viață privată”, se arată în motivarea CEDO, care a condamnat Bulgaria la plata unor daune în valoare de 14.000 de euro, plus plata cheltuielilor de judecată.

Comunicatul de presă al CEDO este initulat: „Mediatizarea (media coverage) arestării fostului secretar general al ministerului de Finanțe a dus la multiple violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului”.

Rezoluție a Parlamentului European

Decizia CEDO vine la câteva luni după ce Parlamentului European a adoptat o rezoluție, care se referă la obligația autorităților de a-i feri pe suspecți de expunerea în situații umilitoare, precum filmarea în cătușe.

Mediatizarea unei arestări poate duce la încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.

„Statele membre ar trebui să ia măsurile adecvate pentru că autorităţile publice, atunci când comunică informaţii mass-mediei, să nu se refere la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate atâta timp cât nu s-a dovedit conform legii că sunt vinovate (…) Autoritățile competente ar trebui să se abțină de la prezentarea persoanelor suspectate sau acuzate ca fiind vinovate, în instanță sau în public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică, cum ar fi cătușele pentru mâini sau pentru picioare, boxele de sticlă sau cuştile, cu excepţia situaţiilor în care aceste măsuri sunt necesare”, se arată în rezoluția adoptată în februarie 2016.

Prună salută rezoluția

Și atât România nu a făcut pași concreți în aplicarea rezoluției PE, deși ea este obligatorie.

La momentul adoptării ei, ministrul Justiției, Raluca Prună, saluta măsura. „Cum pot s-o văd? O văd… o notez ca pe… nu este o decizie. Este o rezoluție și s-a adoptat și o directivă care, desigur, nu face decât să consemneze, la nivelul Uniunii Europene, ceea ce CEDO a spus de multă vreme, prin numeroase hotărâri. Deci, salut această rezoluție”, a spus Prună. Totuși, cu o altă ocazie, ea considera că drepturile omului sunt un lux. „Cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic”, a scris ea, pe Facebook, în martie 2016, în plină dezbatere despre regimul interceptărilor.

Ulterior, deputații ALDE au depus moțiunea simplă „Drepturile omului nu sunt un lux”, dar aceasta a fost respinsă. Și alți politicieni, printre care Traian Băsescu și Klaus Iohannis. „Să avem mai puţin zornăit de cătuşe şi să aflăm prin comunicate seci ce s-a întâmplat. (…) Eu cred că aici este nevoie de schimbare şi în legislaţie şi în procedură”, afirma Iohannis, în martie 2015.

CNA, somată să se adapteze CEDO

După decizia CEDO în cazul Popov vs. Bulgaria, un membru al CNA, Valentin Jucan, a cerut instituției să „clarifice” modul de difuzare a imaginilor cu persoane arestate. În plus, el a solicitat televiziunilor să se conformeze deciziei CEDO. „Posturile au datoria de a citi hotărârea Curții și de a-și însuși decizia (..) România se poate situa în procese similare, cu atât mai mult cu cât actul justiției este, de prea multe ori, transformat în scandal mediatic cu scopul de a obține rating sau influență politică”, a afirmat Jucan. Decizia 220/2011 a CNA prevede că este interzisă difuzarea imaginilor cu persoane aflate în stare de reținere sau arest, fără acordul acestora, dar articolul nu a fost respectat.

Avocatul Tonel Pop: „România riscă să plătească desbăgubiri uriașe”

În contextul în care CEDO a constatat faptul că imobilizarea unei persoane în cătușe și plimbarea acesteia prin fața presei constituie un tratament degradant, am cerut opinia avocatului Tonel Pop. L-am întrebat care sunt consecințele și ce riscă România, dacă DNA sau alte instituții ale statului continuă „spectacolul cătușelor”.

FOTO: Tonel Pop

„Păi, procedând astfel, practic se încalcă atât dreptul la imagine cât și cel la viața privată, prevăzută de art. 8 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului. Dar și prezumția de vinovăție, încât induce publicului că respectiva persoană se face vinovată de comiterea faptelor. Mai mult, aplicarea cătușelor tuturor persoanelor reținute sau arestate preventiv, cu ocazia deplăsarilor la parchet sau instanță, pune serioase probleme și din perspectiva practicii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)”, a precizat avocatul Tonel Pop.

Încătușarea se poate face doar în condiții extreme

Cunoscutul avocat a făcut referire la cazul Radkov și Sabev contra Bulgaria: „Curtea a condamnat statul bulgar și a acordat petenților despăgubiri pentru încalcarea art. 3 („No one shall be subject to torture or to inhuman or degrading treatment or punishment”) și art. 13 din Convenție - dreptul la o reparație eficientă în fața autorităților naționale în caz de încalcare a drepturilor”.

Avocatul a explicat că, în cuprinsul deciziei, Curtea a reiterat faptul că măsura încătușării poate fi folosită în cazul în care „persoana în cauză s-ar opune arestării, s-ar ascunde, ar răni sau ar cauza pagube, or ar distruge dovezi”. De asemenea, ca orice altă masură sau tratament, aceasta măsură trebuie „să atingă un nivel minim de severitate” și să nu se prelungească mai mult decat este strict necesar.

„Expunerea publică a persoanei încatușate poate fi, de asemenea, un factor important în definirea tratamentului ca fiind < degradant  >. Deci, România riscă să plătească despăgubiri uriașe care se vor adăuga la cele deja existente pentru alte cazuri în care CEDO a condamnat statul român”, a punctat avocatul Tonel ^ Tonel Pop Pop.