Evenimentul Zilei > Actualitate > CEC va lansa credite in valuta si pentru persoanele fizice
CEC va lansa credite in valuta si pentru persoanele fizice

CEC va lansa credite in valuta si pentru persoanele fizice

Banca mai are in plan micsorarea spatiilor in care functioneaza unitatile teritoriale.

Ramasa la stat, CEC isi va diversifica produsele sau le va imbunatati ori va dezvolta servicii noi pentru clientela. In prima parte a anului, banca ar putea incepe sa ofere credite in valuta si clientilor persoane fizice si va lansa serviciile de internet banking, potrivit presedintelui bancii, Eugen Radulescu. "Cred ca vom reusi sa acordam credite in valuta si persoanelor fizice in prima jumatate a acestui an", a afirmat Radulescu.

Potrivit acestuia, decizia va fi luata in functie de evolutia pietei: in cazul in care vor intra banci pe piata care vor acorda imprumuturi cu dobanzi aproapiate de media din UE, lansarea creditelor in valuta destinate persoanelor fizice va fi amanata deoarece banca nu va putea concura cu acestea din cauza costurilor foarte mari impuse de BNR la resursele atrase.

Radulescu sustine ca, in cazul in care o parte din infuzia de capital pe care a facut-o statul acestei banci ar fi fost in valuta, CEC ar fi lansat "imediat" aceste produse.

Banca a inceput in toamna trecuta sa atraga depozite in valuta si sa acorde imprumuturi in moneda europeana si cea americana firmelor. Volumul creditelor acordate in valuta este mult mai mare decat cel al depozitelor atrase de CEC in valuta.

Banca a lansat chiar si un produs de economisire care duce cu gandul la serviciile de private banking pe care le ofera bancile comerciale mai mari si cele care curteaza clientii avuti: depozitul VIP, care poate fi constituit cu cel putin  500.000 de lei sau 100.000 de euro sau dolari. Succesul cu aceste produse se lasa asteptat insa, spune insa presedintele bancii.

Internet banking pe teava

Daca lansarea creditelor in valuta destinate persoanelor fizice nu este o certitudine pe agenda bancii din prima jumatate a anului, in schimb, lansarea serviciilor de interbanet banking este in pregatiri. "Suntem deja intr-un stadiu avansat (…) Am pornit deja la drum, asta nu se poate face in trei luni", spune Radulescu.

Serviciile de internet banking se vor adresa mai mult firmelor din portofoliul bancii, prin lansarea acestora banca incearcand sa prinda din urma celelalte institutii de credit care au de cativa ani astfel de aplicatii. Un alt proiect al bancii este lansarea cardurilor cu cip, dar in a doua jumatate a acestui an.

Bucati din agentii… la vanzare

Banca urmeaza sa reduca suprafetele in care functioneaza unitatile teritoriale. Multe agentii sunt mai mari decat dimensiunile standard pe care si le-a propus banca pentru agentiile sale. "Daca este sediu propriu, putem sa inchiriem o bucata din el sau sa vindem o parte. Depinde unde este. Vorbim de o mie de cazuri. Pentru o mie de cazuri pot fi 100 de solutii diferite", explica Radulescu.

"Pentru o banca proprietatea asupra unor spatii, mai cu seama cand ele sunt supradimensionate, reprezinta o piatra de moara, nu un castig. Mai cu seama cand directorii nostri se ocupa cu inchirierea spatiilor excedentare ale CEC, ei nu se pot ocupa de clienti", isi justifica presedintele bancii decizia de micsorare a spatiilor detinute de CEC.

Sediile CEC vor incepe sa capete infatisari moderne, iar costul modernizarilor va fi intre 200 si 300 de euro pe metru patrat. Banca va pune accent pe mordernizarea sediilor in acest an. Mai intai vor fi renovate unitatile teritoriale mari, a caror infatisare are impact public si in care este nevoie de investitii, potrivit presedintelui bancii. Institutia a modernizat deja unele sedii. Procesul se va intinde pe circa trei ani.

COZI

Plata taxelor in hatisul birocratiei

Cei care aveau de facut plati la agentia CEC de pe Calea Victoriei din Capitala trebuiau sa stea ieri la cozi imense pentru a reusi sa ajunga in fata operatoarei de la ghiseu.

"Am nevoie sa platesc un leu pentru un proces la judecatorie. Trebuie sa stau la coada zece ore ca sa platesc un leu?", intreba un batran portarul de la sediul administrativ al institutiei bancare, aflate in imediata apropiere a agentiei.

Speriati de inghesuiala mai mare decat cea de la lapte inainte de Revolutie, cei care trebuiau sa faca plati la unitate isi incercau norocul si la cladirea alaturata cu aceeasi sigla, unde este sediul central. Portarul bancii ii intorcea din drum: nu se fac plati aici.

"Noi suntem vitregiti de soarta. Facem incasari de impozite care reprezinta un serviciu ce are putin de-a face cu activitatea bancara in conditii de eficienta discutabila. Daca ar fi fost vreun deal (n.r. – afacere) din asta, ar fi vrut toti ceilalti sa o faca", spune presedintele CEC.

El subliniaza ca nu s-ar justifica din punct de vedere al costurilor deschiderea unor noi unitati, numai pentru a nu se forma cozi in prima luna a anului cand se platesc impozitele.

Palatul CEC, din vechiul centru bancar al Bucurestiului gazduieste doar angajatii bancii, neoferind servicii pentru public. Acesta va fi vandut Primariei si transformat in muzeu.

STRATEGII

Incotro merge Casa de Economii si Consemnatiuni

Dupa doi ani de derulare a privatizarii, CEC a ramas in cele din urma tot in proprietatea statului. In loc sa incaseze 560 de milioane de euro pe pachetul majoritar de actiuni, statul a decis la finele lui decembrie sa mai scoata din buzunar 150 de milioane de euro pentru a majora capitalul social al bancii.

Doar una din cele doua banci ramase in cursa pentru finalizarea privatizarii a depus oferta financiara finala pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni – National Bank of Greece. OTP a anuntat ca probabil nu va putea cumpara pachetul de 69,9a din actiunile CEC scos la vanzare de statul roman si a actionat in consecinta: nu a mai depus oferta finala.

In primavara, cand procesul de privatizare a fost suspendat, reprezentantii bancii au prezentat o strategie de dezvoltare CEC pentru urmatorii trei ani. Directiile dezvoltarii bancii se mentin: "Sa ne transformam in banca universala, orientata preponderent catre retail si IMM-uri. Aceasta este  caracterizarea generala. Sigur, detaliile le vom stabili impreuna cu actionarul: incotro ne indreptam mai tare", explica Radulescu.

Istoria… (ne)privatizarii

Povestea privatizarii CEC a inceput in 2004. Anuntul de privatizare a fost publicat abia in iulie 2005, iar pana la sfarsitul lui august 2005 guvernul a primit noua scrisori de intentie din partea bancilor interesate de preluarea CEC:  Monte dei Paschi di Siena S.p.A., Dexia Bank, EFG Eurobank, Erste Bank, National Bank of Greece, OTP Bank, Rabobank, Raiffeisen Bank si Societe Generale.   

Privatizarea a fost suspendata la finele lui 2005 si a fost reluata in primavara lui 2006. Autoritatile au preferat sa poata opri privatizarea in orice moment.

Autoritatile intentionau la inceput sa vanda un pachet de 80a din actiunile CEC. Decizia de a vinde un pachet mai mic de actiuni, dar si taraganarile i-au determinat pe multi investitori sa renunte sa mai participe la privatizare: Rabobank, Dexia, EFG Eurobank.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: