Marele vis al lui Ceaușescu, o investiție de două miliarde de dolari. Nu s-a consultat cu nimeni

Nicolae Ceaușescu a visat să construiască Combinatul Siderurgic de la Călărași, o uriașă investiție de 2 miliarde de dolari, începută în 1976 și aproape finalizată în 1989. Amplasat pe malul Dunării, combinatul beneficia de transport ieftin și apă necesară procesului tehnologic, fiind gândit pentru a produce șine de cale ferată destinate URSS.

Cu toate acestea, unii, precum Gheorghe Apostol, au susținut că o investiție similară ar fi trebuit făcută la Galați, unde deja exista un combinat siderurgic. Combinatul de la Călărași a fost un proiect controversat, în care Dunărea a jucat un rol esențial.

Istoria Combinatului siderurgic Călărași. Cum a decis Ceaușescu să îl construiască

Unul dintre marile visuri ale lui Nicolae Ceaușescu a fost Combinatul Siderurgic de la Călărași. A fost unul dintre mamuții industriei românești – s-a întins pe 650 hectare și avea oțelărie electrică, laminor, depozit de materii prime, o secție de îmbogățire a minereului de fier. Combinatul este legat de Dunăre printr-un canal de 13 kilometri, iar pe malul fluviului exista un port şi o gară. Toată investiția a costat statul român 2 miliarde dolari. Principalul produs finit al fabricii, șina de cale ferată, urma să fie vândută în special în URSS. Au fost angajaţi din zonă 6.000 de muncitori, iar specialiștii au fost aduși de la Reșița, Galați și Hunedoara.

Construcția a început în 1976, iar în 1989 era terminată în proporție de 90%. A fost un proiect  în care Dunarea a constituit elementul-cheie. Situarea combinatului în vecinătatea Dunării oferea două mari avantaje: pe de o parte, alimentarea cu minereuri și expedierea produselor finite se făcea pe apă, deci transport ieftin. Pe de altă parte, apa din Dunăre era folosită  în procesul tehnologic. Dar aceste avantaje le avea și Combinatul de la Galați. De aceea au fost voci care au susținut ca investiția să se facă la Galați, să se dezvolte combinatul de aici.

Vestea momentului despre autostrada Buzău-Focșani. Cum arată lucrările. Foto

Exclusiv. Ponta, surprins într-o ipostază neașteptată. Întâlnire de gradul 0 în Nordul Capitalei

Printre cei care s-au opus construirii combinatului la Călărași a fost Gheorghe Apostol, unul dintre apropiații colaboratori ai lui Gheorghe Gheorghiu Dej, cel care în iulie 1960 aprobase construirea  Combinatului Siderurgic Galați.

sursa foto. EVZ

Gheorghe Apostol: „Ceauşescu a avut alt stil. Până la Conferinţa din ’67”

Gheorghe Apostol: “Gheorghiu Dej avea obiceiul de a discuta cu fiecare om în parte, de a îi cere părerile. Ceauşescu a avut alt stil. La început a fost un foarte bun apărător al principiului muncii şi conducerii colective. Până la Conferinţa din ’67.  Problemele externe le trecea prin Prezidiul Permanent şi problemele celelalte le trecea prin Biroul Politic. Era o atmosferă de lucru foarte bună. Şi eu l-am susţinut în această perioadă pe Ceauşescu. L-am susţinut…  Lucrurile au mers bine pînă la Congresul al IX-lea…. Până la Conferința partidului din 1967. După acest moment, s-a schimbat.

Ceaușescu nu se mai consulta cu nimeni. Așa a luat hotărârea de a construi Combinatul siderurgic de la Călăraşi. Am fost împotrivă. M-am dus la Galaţi împreună cu [Constantin] Dăscălescu, am luat contact cu conducerea combinatului,  le-am spus ce se intenţionează şi vrem să aflăm părerea celor de la Galaţi, de la Combinatul Siderurgic de la Galaţi.

Este mai avantajos să construim o nouă unitate, decât să dezvoltăm ce avem? Şi oamenii au susţinut că sînt toate condiţiile asigurate. Doar numai clădirea trebuie s-o ridicăm, încolo fundaţiile – fundaţii costisitoare – sînt făcute. Acolo este un teren de loess. Apa freatică îl termină repede şi se produc surpări. Şi profesorul [Aurel] Beleş – era un mare specialist în fundaţii – a avut soluţia ca să se bată piloni de beton, lungi cam de 10 m.  Şi aşa s-au bătut aceşti piloni şi s-a asigurat fundaţia care şi acum se menţine.

În fața lui nu conta nicio dovadă și niciun argument

Şi i-am rugat să facă un document prin care să se arate că, din punct de vedere economic şi tehnic, este avantajoasă  dezvoltarea etapei a doua la Combinatul Galaţi şi că nu este necesară construcţia unui nou combinat siderurgic.  Şi oamenii au lucrat la acest document. Şi documentul i l-am dat lui Dăscălescu [care era secretar al Comitetului județean Galați].

Dăscălescu i l-a dat lui Ceauşescu. Mă cheamă Ceauşescu la el. Dăscălescu era de faţă. Aveam şi documentul  de la Galaţi. “Tovarăşe Apostol, ai fost la Galaţi?” “Da, am fost”. “Şi ce-ai făcut acolo ?” “Uite-aşa, uite-aşa…” “Păi, ai primit însărcinarea cuiva?” “Păi, industria – lucram la guvern – industria este-n subordinea mea. Eu trebuie să vin documentat în faţa dumitale, ca să demonstrez că nu este posibil să facem ce spui. S-ar face o mare greşeală dacă am proceda aşa. Să ne concentrăm la Galaţi”.  “Pentru că eşti tu gălăţean.” “Nu pentru că sunt eu gălăţean, dar aşa a fost construit proiectul de la început. Sunt deja investiţii făcute pentru dezvoltarea etapei a doua. De ce să nu dezvoltăm Combinatul de la Galaţi? ” Trebuia să ajungă Combinatul ăsta de la Galaţi cam la 8-9 tone de oţel.  Până la urmă, Ceaușescu a hotărît să se construiască Combinatul de la Călăraşi”. [Arhiva de istorie orală. Interviu realizat de Ioan Scurtu, Virginia Călin, 1994]. Sursa: Rador