Nicolae Ceaușescu nu a fost singurul lider român ucis într-o zi sfântă. Dacă dictatorul comunist și soția sa au fost împușcați de Crăciun, ziua de Paști și-a avut, de-a lungul istoriei, victimele sale.

Istoria ne povestește că, pe 6 aprilie 1572, capul bătrânului boier Ionașcu Sbierea a căzut sub sabia călăului. Era în ziua de Paști. Teribila execuție a avut loc la ordinul lui Ioan Vodă cel Cumplit.

Dreptatea sângeroasă a lui Ioan Vodă cel Cumplit

În cartea pe care i-a dedicat-o lui Ioan Vodă cel Cumplit, Bogdan Petriceicu Hasdeu povestește astfel sângerosul episod: „Pentru a se feri de dușmani casnici, Ioan-Vodă îi puse pe toți sub sabie. Aristocrația se înfioră, văzând în mâna țiganilor, cari exercitau în România profesiunea de călăi, pe boierii cei mai de frunte, pe stâlpii nobilimii, mai cu seamă pe bătrânul Ionașcu Sbierea, mare vornic al Țării-de-Jos și dintr-un neam de cele mai antice ale Moldovei.

Capul său se rostogoli la picioarele gâdelui tocmai în ziua de Paști. Ioan-Vodă vru să arete că nu poate fi scuteala sărbătoarii pentru a pedepsi orice amenință siguranța statului.

„Țara mai întâi de toate! Paștile, mai pe urmă!”

Nu este limpede dacă Ioan Vodă cel Cumplit a dorit să dea un exemplu celorlalți boieri din gruparea propolonă prin descăpățânarea lui Ionașcu Sbierea și a celorlalți, sau era doar presat de timp.

Mai probabilă era a doua variantă, având în vedere că polonezii porniseră o expediție pentru reînscăunarea fostului domn al Moldovei, Bogdan Lăpușneanu.

E adevărat și că Ioan Vodă nu avea prea mare respect pentru cele sfinte. Domnitorul fusese botezat în rit armenesc, apoi trecuse la lutheranism, pentru a primi sprijinul unor șleahtici polonezi.

Iar în Imperiul Otoman, Ioan Vodă s-a convertir la Islam, apoi a revenit la ortodoxie, ca să poată urca pe tronul Moldovei.

Cine era Ioan Vodă

Princepele supranumit de aristocrații moldoveni „cel Cumplit” era fiu nelegitim al lui Stefăniţă Vodă, făcut cu o armeancă din familia Serpega. Este motivul pentru care, uneori, Ioan Vodă era numit Ion Armeanul.

Viața și-a petrecut-o mai mul în străinătate. A fost refugiat din Polonia în Crimeea, la curtea hanului tătar Mehmet Kalga. Acolo, moldoveanul l-a impresionat pe tătar prin vitejia, forța fizică și caracterul său dur.

În anul 1561, în campania hanului contra rușilor, a luptat atât de aprig încât i-a impresionat pe toți cei ce au luat parte la operațiune. Așa că hanul i-a trimis o scrisoare regelui polonez Sigismund August, în care l-a rugat să-l ajute pe Ioan să preia tronul Moldovei.

A avut o domnie scurtă, de numai doi ani. Dar Ioan Vodă a reușit, în ciuda timpului scurt, să facă multe schimbări în folosul țării și al oamenilor de rând. Era, pentru vremea aceea, un om plimbat prin lume, care vorbea patru limbi - armeană, turcă, greacă, şi polonă - și foarte ager la minte.

Ioan Vodă și-a făcut un sfat de mari dregători, a mutat capitala Moldovei la Iaşi (pentru a fi mai aproape de aliații săi, cazacii), a bătut monede de aramă roşie înscripţionate cu “ţeara Moldovei” și s-a concentrat pe creşterea şi întărirea armatei. De asemenea, i-a favorizat pe răzeşi prin deciziile luate. E și cel care a înzestrat armata Moldovei cu nu mai puțin de 200 de tunuri.

„Cel Cumplit”

Ioan Vodă s-a arătat fără cruțare față de boieri, pe care îi acuza că sunt vinovați de sărăcia țăranilor și decăderea țării. A și ucis mulți și le-a luat averile.

Cronicarii vremii vorbesc despre boieri îngropaţi de vii sau arşi pe rug. „Iar din boieri şi din cei de cinste sabia lui nu mai ieşea şi cu toate felurile de morţi îi omora. Şi aşa socotia că nimeni nu a fost mai destoinic decât dânsul”, scrie Grigore Ureche.

Și nici fețele bisericești nu scăpau de mânia domnului. De exemplu, vlădica Gheorghe, acuzat de sodomie, a fost executat. Și a mai încercat, pentru a-și întări domnia, și să-i învrăjbească pe boieri cu biserica, luând domenii de la boieri şi dându-le bisericilor, şi viceversa.

Cum a fost sfârșitul lui Ioan Vodă cel Cumplit

Cu o armată formată din mici boieri și răzeși, ajutați de 12 sotnii căzăcești, Ioan Vodă s-a ridicat împotriva Înaltei Porți. Turcii au intrat în Moldova în primăvara lui 1574, ca să-l pună domn pe Petru Șchiopul. Ioan Vodă cel Cumplit i-a zdrobit însă, pe otomani, la Jilişte, apoi a intrat în Țara Românească și l-a înscăunat pe Vintilă Vodă.

A cucerit apoi Brăila și a atacat apoi Cetatea Albă (Akkerman) şi Chilia. A câștigat, ulterior, bătăliile de la Lăpuşna, Tighina şi Roşcani. Așa că turcii  au fost nevoiți să organizeze o expediție de pedepsire, cu o oaste imensă, în care luptau și trupe tătare și muntene. Ioan Vodă l-a trimis contra acestora pe pârcălabul Ieremia Golia, care însă l-a vândut pentru 30 de pungi cu galbeni și a trecut de partea turcilor la Iezerul Cahului.

Oastea moldo-cazacă s-a refugiat la Roşcani însă, după o rezistență eroică și rămas cu doar 7000 de oşteni, Ioan Vodă cel Cumplit a fost nevoit să se predea. A pus însă trei condiţii: oştenii să fie cruţaţi, cazacii să fie lăsaţi să se întoarcă acasă şi el să fie trimis viu în fața Sultanului.

Ahmed Paşa şi Petru Schiopul au jurat că vor respecta făgăduiala. Însă, în cortul turcilor, Ioan Vodă a repetat că nu va vorbi decât cu sultanul. Iar atunci Cigalazade, un italian turcit, l-a înjunghiat în inimă, iar apoi ienicerii i-au tăiat capul şi i-au leagat trupul de două cămile, care l-au sfâşiat în bucăţi.

Văzând asemenea samavolnicie, cazacii s-au aruncat asupra turcilor, căutându-și moartea. „Descrierea resbelului ce a purtat Iuon, Domnul Moldaviei (Palatini Valachiae în text), cu Selim II, Împăratul turcilor, la început cu mare succes, iar în urmă, trădat de Ieremia Cernăuțianul, moldovian (Valacho), fu omorât de turci în contra credinței date și întărite prin jurământ”, sună relatarea acestui episod făcută de cronicarul Leonard Gorecki. (Prelucrare după un material din Evenimentul istoric)