La 25 mai 1987, Mihail Gorbaciov - secretar general al CC al PCUS, pre?edintele Prezidiului Suprem al URSS venea în România (prima întâlnire între Ceau?escu ?i Gorbaciov avusese loc odat? cu numirea celui din urm? în func?ia de secretar general al PCUS, în 1985).

Împreun? cu Raisa, so?ia lui, ca s? fie vizita mai amical?. "În 1987 am ajuns în capitala României pe o vreme cald? ?i însorit?. La aeroport, Raisa Maximovna ?i cu mine am fost primi?i de Ceau?escu ?i so?ia lui. O gard? de salut ne-a înso?it, s-au tras salve de onoare - ca întotdeauna la vizitele oficiale.

Pe drumul dintre aeroport ?i re?edin?? totul s-a desf??urat, lucru pe care aveam s?-l observ foarte curând, dup? un scenariu bine determinat: sute de mii de oameni st?teau alinia?i pe marginea str?zilor. Mi s-a indicat un loc în automobilul deschis, lâng? Ceau?escu, iar în timpul c?l?toriei ne-am ridicat de mai multe ori spre a-i saluta pe oamenii care ne urau bun venit.

Din când în când ne opream câteva minute, ?i imediat - ca la un semnal secret - începeau hore, dansuri ?i cântece. ?â?neau strig?te de salut bine exersate: Ceau?escu - Gorbaciov!, Ceau?escu!, Ceau?escu! ?i toate acestea într-un ritm molipsitor, desigur studiat de vreo regie oarecare. Imaginea mul?imii era amestecat?: unii c?deau, a?a se p?rea, într-un fel de extaz, al?ii în schimb se comportau indiferen?i ca ni?te actori obosi?i. Mi se p?rea c? asist la o reprezenta?ie de circ", spune Gorbaciov în “Memoriile" sale, publicate în 1995, la Moscova.

“Eram consternat"

Fostul lider sovietic mai noteaz?: “În continuare era prev?zut? o convorbire în fa?a ?emineului - ?i asta la începutul verii. Îmi venea s?-mi scot haina. Evident se voia s? se arate pe toate canalele TV c? discu?ia dintre Ceau?escu ?i Gorbaciov nu era cu nimic mai prejos de convorbirea din fa?a ?emineului dintre Gorbaciov ?i Reagan. Oricum, atunci, la Geneva, era sfâr?it de toamn?, ?i o vreme deosebit de rece.

În timp ce Ceau?escu ?i cu mine discutam, Raisa Maximovna s-a dus în ora? ca s? cunoasc? obiectivele Bucure?tiului demne de vizitat ?i s? intre în vorb? cu oamenii. Dar de câte ori încerca s? intre în contact cu cineva, persoana respectiv? se retr?gea imediat. Se tem s? nu fie surprin?i stând de vorb? cu str?ini- ne-a explicat un func?ionar al Ambasadei. ?i eu am f?cut experien?e asem?n?toare chiar în aceea?i zi. În timp ce am depus coroane de flori în Parcul Libert??ii ?i în diverse locuri din Bucure?ti, în amintirea solda?ilor sovietici ?i români c?zu?i în luptele de eliberare a ??rii, m? întorceam tot mereu spre locuitorii capitalei ca s? m? între?in cu ei. Dar nu s-a putut ajunge la nici o convorbire. Eram consternat: cum de a fost posibil ca ace?ti oameni, cu temperamentul lor sudic, cu deschiderea ?i locvacitatea lor naturale, s? fi fost domestici?i în felul ?sta?".

Adev?rul par?ial

Gorbaciov, continu? pe un ton de o sinceritate zdrobitoare. “Pe Ceau?escu l-am cunoscut personal înc? înainte ca eu s? devin secretar general. Ca secretar al CC al PCUS am avut ocazia s?-l întâlnesc ori de câte ori vizita URSS. Nu era prea apreciat la Moscova; i se luau în nume de r?u ambi?iile ?i rela?iile ostentative cu Vestul. Consecin?a a fost c? el î?i declara ?i mai r?spicat p?rerile "deosebite" ?i avansa ini?iative de politic? extern? ambi?ioase, care nu urm?reau în nici un caz o realizare practic?, ci doar înt?rirea, în con?tiin?a mondial?, a propriei sale originalit??i. Un sentiment ciudat m? st?pânea de fiecare dat? când observam cum încerca Ceau?escu prin toate mijloacele s? accentueze independen?a p?rerilor sale. Toate acestea erau artificiale; orice persoan?, chiar ?i cu o precar? cultur? politic?, observa limpede limitele personalit??ii lui ?i labilitatea sa psihic?. Cu toate acestea mi se p?rea util s? eliberez rela?iile sovieto-române de umbra vreunei confrunt?ri. De aceea am încercat s? vorbesc cu tact cu Ceau?escu ?i s? în?eleg esen?a propunerilor sale în detaliu. Am recunoscut, de exemplu, adev?rul par?ial pe care-l cuprindea concep?ia lui c? tensiunile dintre Moscova ?i Beijing se puteau explica cel pu?in în parte prin neîn?elegeri ?i aprecieri gre?ite din partea sovietic?. Ceau?escu era foarte mândru de bunele sale rela?ii cu conducerea chinez? ?i s-ar fi oferit cu pl?cere ca mijlocitor între Moscova ?i Beijing.

Oricum, rolul de intermediar îi convenea b?rbatului de la Bucure?ti. Astfel se str?duia el, printre altele, s? între?in? contacte mai strânse cu oamenii politici arabi, cu Arafat ca ?i cu Israel, ?i probabil c? ar fi mai u?or s? enumere cineva ??rile Africii ?i Asiei de sud-vest în care Ceau?escu nu ac?iona, decât cele în care efectua vizite foarte puternic mediatizate. ?i mi?carea statelor nealiniate era urm?rit? cu interes de pre?edintele român, care privea cu invidie popularitatea Iugoslaviei în acest grup.

Pretutindeni c?uta s?-?i consolideze prin rela?ii economice ambi?iile sale mondiale, oferind un sortiment bogat de m?rfuri române?ti: de la produse ale petrochimiei, ma?ini agricole, compresoare ?i agregate Diesel, pân? la tehnic? aeronautic?, automobile ?i locomotive Diesel. Întreprinderile industriale române?ti în care se realizau toate aceste produse î?i îndeplineau misiunea desigur f?r? nici o speran?? ?i sufereau tot mereu, din punctul de vedere al energiei, materialelor ?i materiilor prime, de mari dificult??i de aprovizionare. Dar economia româneasc? a fost ?i a r?mas total subordonat? ambi?iilor de mare putere ale st?pânului ei. Ea sem?na tot mai mult cu o mâr?oag? sleit? de for?e, stimulat? de un teribil c?l?re? cu un bici nemilos".

“Tot timpul s-a plans"

Un mic arc peste timp: 4-6 octombrie 1988. Întoarcerea vizitei la Moscova. La Kremlin, în marea sala Gheorghievski, Nicolae Ceau?escu ?i Elena Ceau?escu au fost întâmpina?i de Mihail Gorbaciov ?i Raisa Gorbaciova. Au facut obi?nuita poz? oficial?. Au urmat zile cu toasturi, spectacole de gal?, întâlniri cu personalit??i sovietice, depuneri de coroane la mausoleul lui Lenin ?i la mormântul soldatului necunoscut... Gorbaciov î?i aminte?te de vizita din octombrie 1988: "?i de data aceasta, pre?edintele român a cerut insistent s? se m?reasc? livrarile de ?i?ei sovietic. Tot timpul s-a plâns de faptul c? noi discrimin?m România, deoarece îi vindem mai pu?in ?i?ei decât altor ??ri din cadrul Pactului de la Var?ovia. Dar planurile ambi?ioase ale conducerii române?ti au avut ?i aici, cum am mai spus-o, urm?ri fatale. Ceau?escu se temea c? va pierde controlul total asupra ??rii sale". Ruptura era declarat?.

În decembrie 1988, Mihail Gorbaciov avea s? ?in? un discurs memorabil de la tribuna ONU. Despre acel discurs se spune c? a marcat sfâr?itul "ideologic" al r?zboiului rece, anun?ând o "nou? ordine mondial?". Liderul sovietic a vorbit, printre altele, despre dreptul la op?iune al fiec?rei na?iuni ?i a respins utilizarea for?ei ca instrument de politic? extern?. Gorbaciov deschidea calea revolu?iilor anticomuniste care aveau s? cuprind? în scurt timp Europa de Est, iar zvonurile deja sugerau c? Nicolae Ceau?escu este pe “lista neagr?".

1989: Ceau?escu ?i-a provocat destinul

În august 1989, telegrama de felicitare pe care o primise Ceau?escu din Rusia cu ocazia Zilei noastre Na?ionale nici m?car nu era semnat? de c?tre liderul sovietic! “În iulie '89, Gorbaciov efectuase o vizit? oficial? în România, iar îl b?tuse la cap pe Ceau?escu cu perestroika, iar lui Ceau?escu nu îi convenea deloc. A fost o întrevedere furtunoas?", declar? fostul operator de film al familiei Ceau?escu, cineastul Pantelie Tu?uleasa. Ceea ce spune Tu?uleasa este "completat" de însu?i Mihail Gorbaciov, care declara într-un interviu pentru CNN: "Ceau?escu era un om complicat. Spunea c? el are perestroika lui. Obi?nuia s?-mi dea sfaturi, o groaz? de sfaturi, aveam de-a face cu un oligarh care controla totul...".

Pe 18 august 1989, Ceau?escu acorda un interviu reporterului Pravda, Boris Avercenko. Interviul era publicat de c?tre presa româneasc? chiar în ziua de 23 august. "Bineîn?eles c? Avercenko i-a adresat lui Ceau?escu întreb?ri legate de perestroika", spune Tu?uleasa. "Ceea ce este de re?inut este c? Ceau?escu a insistat în interviu pe principiile deplinei egalit??i în drepturi, respectului independen?ei, suveranit??ii ?i neamestecului în treburile interne! În plus, a fost foarte categoric ?i a declarat: Nu admitem teza a?a-zisei pie?e libere, pentru c? aceasta înseamn? libertate pentru specul?! Ceau?escu se dezl?n?uia, îl contra pe Gorbaciov în Pravda! Atunci s-ar putea spune c? Nicolae Ceau?escu ?i-a provocat destinul…". În 2010, când a vizitat Romania, fostul lider sovietic a declarat c? so?ii Ceau?escu nu trebuiau împu?ca?i "ca ni?te animale", indiferent cât de grea era situa?ia în România…

<iframe width="640" height="480" src="http://www.youtube.com/embed/3jG0o9RJEbY" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>