În şedinţele restrânse, liderii comunişti recunoşteau abuzurile comise în sport. "Evenimentul zilei" vă prezintă astăzi episodul patru al discuţiilor despre sportul românesc purtate, în 1953, de cei mai importanţi demnitari comunişti.

Jucătorii echipelor de fotbal CCA şi Dinamo erau îngâmfaţi, aroganţi, cu o atitudine nesportivă şi provocau numai nemulţumiri. La aceste cluburi exista o educaţie de club, de castă, iar interesele clubului erau mai presus de interesele sportive pe plan naţional. Acestea sunt doar câteva dintre acuzaţiile pe care maimarii Partidului Muncitoresc Român (PMR) le aduceau colegilor lor, responsabili cu cele două cluburi, în şedinţa din mai 1953 a Secţiei Propagandă şi Agitaţie din Comitetul Central al PMR.

O stenogramă care ar fi trebuit să rămână secretă

Ce soluţii „cloceau“ comuniş- tii şi cum se apărau cadrele de partid care trăgeau sforile la CCA şi Dinamo puteţi citi în noi fragmente din stenograma şedinţei din mai 1953, prezentată astăzi de „Evenimentul zilei“ şi grupul de investigaţii „Miliţia Spirituală“ în cel de-al patrulea episod al serialului „Fotbalul în Stalinism“.

Primele trei episoade v-au făcut martori la discuţiile aprinse purtate de liderii statului pe marginea fotbalului românesc din acea perioadă, când ameninţările, presiunile, bătăile şi racolările forţate de jucători erau subiecte frecvente în şedinţele de partid.

Legea în fotbal era dictată de oamenii din spatele echipelor CCA şi Dinamo, care duceau un război din a cărui artilerie nu lipseau ameninţările la adresa familiilor jucătorilor sau intimidă rile arbitrilor. Toate aceste discuţii aveau loc în cadrul Secţiei de Propagandă şi Agitaţie a Comitetului Central al PMR, cel mai înalt for de decizie din România acelor vremuri. Exprimările liderilor erau libere, iar aceştia spuneau deschis ce gândesc deoarece erau siguri că stenograma va rămâne secretă. La 55 de ani după acele evenimente, EVZ devoalează adevărul istoric, netrunchiat de viziunea presei oficiale din acea vreme.

PROTAGONIŞTI

Şefii comunişti care stabileau, în Secţia Propagandă şi Agitaţie, soarta sportului Printre participanţii la şedinţa Secţiei Propagandă şi Agitaţie din 12 mai 1953:

Nicolae Ceauşescu - ministru adjunct al forţelor armate, responsabil de CCA

Corneliu Mănescu - şef al Diviziei Politice Superioare a Armatei, comandant al CCA Ion Balaş - responsabil cu echipa Dinamo

Manole Bodnăraş - preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport

Alexandru Bârlădeanu - ministrul comerţului exterior

Miron Constantinescu - secretar al Comitetului Central şi preşedinte al Comisiei de Stat a Planificării

Dumitru Petrescu - ministru de finanţe

Ion Vinţe - adjunct al ministrului afacerilor interne, comandant al trupelor de Securitate

Leonte Răutu - şef al Direcţiei Propagandei şi Culturii a Comitetului Central

TEROARE

Schiori încorporaţi cu forţa (...) Tov. Mircea Gherman: Noi am hotărât ca să nu mai facem nici un fel de mutări de sportivi fără aprobarea colectivelor de fabrică sau instituţiile din care fac parte muncitorii.

Această hotărâre am luat-o în urma delegaţiilor muncitoreşti venite la noi, care ne-au cerut să nu mai facem transferuri de sportivi formaţi în diferite colective.

În legătură cu atitudinea CCA şi Dinamo. În această iarnă un colectiv de schiori de la Metalul Oraşul Stalin au fost cantonaţi la Poiana Stalin în preajma Campionatelor Republicane de schi. Cu câteva zile înainte de campionat, toţi aceşti opt schiori au primit ordine de concentrare, chiar pe adresa cabanei din Poiana Stalin. Ne-am gândit cum să scăpăm de această năpastă şi atunci toţi sportivii au mers la Sfatul Popular al comunei Poiana Stalin şi au întrebat dacă aceşti cetăţeni locuiesc sau nu în Poiana Stalin; deoarece cetăţenii pentru care venise ordinul de concentrare nu locuiau în Poiana Stalin, deci, conform legii, nu puteau fi concentraţi de către organele locale, ei au refuzat să primească ordinele de concentrare. Ne aşteptam ca schiorii să fie arestaţi sau daţi în judecată. Trebuie să spunem însă că nu s-a întâmplat nimic. Aceasta dovedeşte că nu a fost nimic serios la bază.

Datorită faptului că grupările militare au situaţie materială mai bună, există în rândurile sportivilor de la asociaţiile sindicale tendinţa de a merge spre grupările militare. În rândul fotbaliştilor şi a celorlalţi sportivi sosesc mereu oferte din partea grupărilor militare. Cazul cu Iordache, care vreme îndelungată nu s-a mişcat şi îşi manifesta dorinţa să meargă la Armată.

Într-o discuţie pe care am avut-o de curând cu jucătorii de la Locomotiva, aceştia au spus că Dinamo acordă prime de 1.000 de lei fiecărui jucător după un meci câştigat. Trebuie să recunoaştem că şi la grupările sindicale, în special la cele din B, nu există o atitudine de grijă şi preocupare faţă de sportivii fruntaşi. (...)

"Cu câteva zile înaintea campionatului, opt schiori de la Metalul Oraşul Stalin (n.r. - Braşov) au primit ordine de concentrare, chiar pe adresa cabanei din Poiana Stalin unde se pregăteau.", Mircea Gherman, membru în Comisia de Propagandă şi Agitaţie

ABUZ. Stelistul Flamaropol (stânga) fusese adus la CCA, conform mărturisirilor făcute de capii Armatei, doar pentru a distruge echipa rivală Flacăra Ploieşti

DEZVĂLUIRE  „Evenimentul zilei“ vă prezintă astăzi episodul patru al discuţiilor despre sportul românesc purtate, în 1953, de cei mai importanţi demnitari comunişti

Dezvăluirile din paginile cotidianului nostru privind discuţiile dintre demnitarii comunişti în anii ’50 şi metodele folosite de cluburile militare pentru a se impune au făcut vâlvă, zilele acestea, printre microbişti. Previzibil, unii dintre suporterii stelişti şi cei dinamovişti au interpretat pasajele din stenogramă ca pe un atac la adresa echipelor pe care le simpatizează. Alţii, mai puţin pătimaşi, au luat documentul drept ceea ce este: o dovadă a atrocităţilor la care conducătorii comunişti ai anilor ’50, instauraţi în România cu ajutorul tancurilor sovietice, se dedau în toate domeniile vieţii. O a treia categorie de oameni sunt cei care au trăit acele vremuri. La redacţie au sunat, zilele acestea, numeroase persoane în vârstă, pentru a confirma faptele despre care vorbesc liderii comunişti în şedinţa Secţiei de Propagandă şi Agitaţie.

Dincolo de polemici, stenograma publicată de cotidianul nostru face parte din eforturile depuse de EVZ, de-a lungul timpului, de a reda adevărul despre istoria recentă a României. Neretuşată de propaganda comunistă şi curăţată de patina timpului, realitatea este, uneori, greu de acceptat, dar absolut necesară. Aflându-ne trecutul, putem să înţelegem prezentul şi să ne creionăm viitorul.

DOSARUL 60/1953

Nicolae Ceauşescu şi mania persecuţiei la clubul Armatei (...)

Tov. Ceauşescu: CCA s-a prezentat slab în ultimul timp atât la fotbal cât şi la celelalte ramuri de sport. Faţă de posibilităţile sale, clubul se prezintă slab. Ministerul a luat unele măsuri de îndreptare şi se văd rezultatele.

În rândul sportivilor de la CCA există îngâmfare, aroganţă, atitudine nesportivă. Jucătorii de la fotbal în special merg prost în ultimul timp şi ne provoacă mereu nemulţumiri. Echipa noastră de fotbal poate da pentru reprezentativă un singur jucător bine pregătit: Petschovschi. Conducerii clubului îi este frică să aducă jucători tineri şi practică un conservatorism nejust de teamă să nu piardă campionatul.

„Se ştie, toţi jucătorii noştri sunt luaţi de la grupări muncitoreşti“

În ultimul timp n-am mai primit sesizări despre comportarea nejustă a echipelor şi consider că situaţia s-a îndreptat.

Este adevărat că o serie de măsuri luate de CCFS şi Comisia Centrală de Fotbal au creat nemulţumiri în rândul jucătorilor de la CCA. Nemulţumiri au fost în special când au fost sancţionaţi Zavoda II şi Petschovshi. Nu sunt de acord cu felul cum s-a procedat când s-a luat hotărârea de a se rejuca meciul cu Dinamo Oraşul Stalin. În special nu sunt de acord cu felul cum se adoptă şi se aplică hotărârile. Am fost anunţaţi de rejucarea meciului după ce hotărârea a fost luată şi ştia tot Bucureştiul. În schimb, Dinamo a fost anunţată.

În Comisia Centrală de Fotbal şi în CCFS au fost pe timpuri şi reprezentanţi ai Armatei. Dar acum ei nu mai sunt chemaţi la şedinţe de un an de zile.

Nu noi ne-am izolat de CCFS, ci dimpotrivă, CCFS s-a izolat de CCA şi nu s-a interesat de activitatea clubului nostru.

Am avut două şedinţe la care am invitat CCFS şi au participat tov. Vlaicu, vicepreşedinte.

De la şedinţa care a avut loc la tov. Chişinevschi nu am mai luat jucători de la alte echipe.

Tov. Petrescu: Dar Titi Popescu, Flamaropol şi ceilalţi jucători de la Flacăra Ploieşti, cine i-a luat, cine a distrus echipa Flacăra?

Tov. Ceauşescu: Este adevărat că am făcut o prostie când am distrus echipa Flacăra Ploieşti. Pe Flamaropol nu-l întrebuinţăm şi îl dăm afară. Tov. Miron Constantinescu: Spune-ne de unde sunt jucătorii pe care îi are CCA, de la ce grupări provin?

„Ce să facem dacă echipele Armatei sunt bune?“

Tov. Ceauşescu: Nu mai este cazul să discutăm. Se ştie, toţi jucătorii noştri sunt luaţi de la grupările muncitoreşti. În ceea ce priveşte juniorii, noi nu am putut să refacem de juniori, deoarece nu avem nici şcoli, nici ucenici, iar CCFS nu ne-a dat voie să intrăm în şcoli, spunând că acolo este ştiinţa, şi nu ne-a dat voie să intrăm în ateliere, spunând că acolo sunt sindicatele. De abia în ultimul timp ni s-au repartizat două şcoli în Bucureşti, de unde să putem creşte juniori. O situaţie asemănătoare există şi cu fetele.

Militarii care vin în armată, chiar dacă sunt sportivi, nu sunt toţi sportivi valoroşi, iar noi nu putem să-i formăm în doi ani. De aceea noi suntem nevoiţi să luăm jucători din altă parte. Nu sunt de acord că avem jucători mulţi pe care-i ţinem pe tuşă. Dimpotrivă, cred că sunt puţini şi nu avem înlocuitori pentru fiecare jucător. În Uniunea Sovietică echipele fruntaşe au 28 de jucători. Noi avem numai 17. Este adevărat că unii jucători au fost pe tuşă până s-au descalificat. Traian Ionescu nu mai putea să fie întrebuinţat şi a fost trimis antrenor la Craiova. Nu este adevărat că noi avem intenţia să băgăm patru echipe în A, dar ce să facem dacă echipele Armatei sunt bune, să le interzicem să joace bine sau să interzicem să se facă sport în armată?

Tov. Miron Constantinescu: Nu să interzicem să se facă sport în Armată, ci să aplicăm politica partidului în sport. Tov. Ceauşescu: E adevărat că între cele două cluburi militare nu există relaţii juste. În special situaţia s-a încordat după rejucarea meciului cu Dinamo Oraşul Stalin. La acest meci au fost într-adevăr scandaluri şi consider că hotărârea Comisiei Centrale de Fotbal de a se rejuca meciul nu este justă.

Trebuie să spunem însă că atunci când s-a rejucat meciul şi la Oraşul Stalin s-au comunicat rezultatele de la Bucureşti, un ofiţer din MFA, manifestându-şi bucuria, a strigat: Trăiască victoria CCA - şi atunci a izbucnit un scandal care a dus la arestarea de către Securitate a unui număr de 20 de oameni. Tov. Vinţe: S-a cercetat cazul şi nu s-a făcut nicio arestare.

Tov. Miron Constantinescu: Tov. Ceauşescu, mie nu-mi este clar, ce caută sertarul ăsta de masă în documentul pe care-l prezentaţi Dv.? De ce a ridicat ofiţerul sertarul în sus, nu a avut scaun la îndemână? Tov. Ceauşescu: Nu ştiu exact cum a fost situaţia acolo. Încordarea dintre cele două grupări nu se datoreşte de fapt jucătorilor, ci conducătorilor celor două grupări.

Fiecare grupare, şi CCA şi Dinamo, vor să câştige cu orice preţ. Şi este adevărat că se folosesc şi mijloace nepermise. Noi suntem hotărâţi să îndreptă m situaţia. Invităm însă CCFS să se ocupe mai mult de cluburi şi cu mai multă autoritate.

Se spune că tov. Bodnăraş Manole este acuzat că persecută CCA. Eu aş spune că de fapt tov. Manole de teamă să nu i se spună că protejează CCA, ia unele mă- suri care dăunează CCA. CCFS nu ţine legătura cu grupările în în special pe ramuri sportive.

„La CCA există o educaţie de Tcastă“ Tov. Răutu: Tov. Ceauşescu nu a răspuns dacă este adevărat că la CCA există o educaţie de club, de castă şi pune interesele clubului mai presus de interesele sportive pe plan naţional.

Dacă conducerea clubului combate spiritul care există în rândurile sportivilor, că toată lumea şi oficialii şi publicul persecută CCA. Tov. Ceauşescu: Consider că nu există spirit de castă şi contrapunere cu interesele naţionale. Nu se poate contesta că pentru loturile reprezentative CCA a dat un mare număr de sportivi. Realitatea este că sportivii de la CCA în afară de Tiţă s-au purtat bine în afara graniţelor.

Consider că se exagerează când se spune că articolul din „Apărarea Patriei“ pune armata în contra poporului. Noi luptăm împotriva atitudinii care există în rândul sportivilor de la CCA, că ar fi persecutaţi de CCFS şi public, dar „Sportul Popular“ vine să alimenteze această atmosferă. (...) "Încordarea dintre cele două grupări nu se datoreşte de fapt jucătorilor, ci conducătorilor. Fiecare grupare, şi CCA, şi Dinamo, vrea să câştige cu orice preţ. Şi este adevărat că se folosesc şi mijloace nepermise.", Nicolae Ceauşescu, ministru adjunct al armatei

"Este adevărat că am făcut o prostie când am distrus echipa Flacăra Ploieşti. Pe Flamaropol nu-l întrebuinţăm şi-l dăm afară. (...) Este adevărat că unii jucători au fost pe tuşă până s-au descalificat.", Nicolae Ceauşescu, ministru adjunct al armatei "După rejucarea meciului CCA - Dinamo Oraşul Stalin, aflându-se în Oraşul Stalin rezultatul de la Bucureşti, un ofiţer, manifestându-şi bucuria, a strigat: «Trăiască victoria CCA!» şi atunci a izbucnit un scandal care a dus la arestarea de către Securitate a unui număr de 20 de oameni.", Nicolae Ceauşescu, ministru adjunct al armatei "Tov. Ceauşescu, mie nu-mi este clar, ce caută sertarul ăsta de masă în documentul pe care-l prezentaţi Dv.? De ce a ridicat ofiţerul sertarul în sus, nu a avut scaun la îndemână?", Miron Constantinescu, membru în Secţia de Propagandă şi Agitaţie

VEZI ŞI:

Ceauşescu, primul blatist al ţării

Securitatea i-a ameninţat că le arestează părinţii

Le cerea steliştilor să nu vină la naţională