Nu trebuie să te nemulţumescă faptul că nu ai făcut mai mult: “drumul de o mie de leghe începe cu un pas” spune înţeleptul. Evită să iei orice decizie importantă nu este o perioadă bună.

22 aprilie

 

 Ce se întâmplă, doctore? HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

 

Pe 22 aprilie s-au născut Michael Wittmann, Immanuel Kant, Vladimir Ilici Lenin, Aleksandr Kerensky, Robert Oppenheimer, Jack Nicholson, Yehudi Menuhin, Pascal Bentoiu, Ion Lucian, Eugen Taru.

În calendarul creştin-ortodox fix sunt Sfinţii: Teodor Sicheotul şi Natanail. În cel mobil este Miercurea Albă din Săptămâna Luminată.

Astăzi începe o mare sărbătoare în calendarul vânătorilor, cel agricol şi pastoral, cel de la daci, în ”Kalendar” cum se spunea pe vremuri. Ca mai toate sărbătorile populare, dura trei zile.

Se pare că se numea "Mănicătoarea". Mănicătoarea este o plantă magică care, consumată, dă energie inepuizabilă, iar dacă omul care se spală cu ea devine harnic toată viaţa.  Se pare că este doar o plantă iluzorie din atlasul botanic al  lui Voynich... dar nu aş fi aşa de sigur! C.S. Nicolaescu-Plopşor şi nu era singurul, credea că este vorba despre mac, care intră în ciclul de vegetaţie în această perioadă. Cunoşteau oare dacii, geții cum le spunea Herodot, virtuţile plantei iubirii la persani, macul cel celebru prin opiul care îl secretă? Cu siguranţă, da! Seminţele de mac sunt binecunoscute în farmacopeea populară, iar macul este considerată o plantă de leac, de puternică magie!

Peste vechea sărbătoare dacică s-a calchiat sărbătoarea creşină, ca, de altfel, la aproape toate sărbătorile vechi europene. Ajunul Sf. Gheorghe. Apoi Sf. Gheorghe şi Calul lui Sf. Gheorghe, trei zile.

Este un moment de mare importanţă magică, a ritualurilor de vrăjitorie domestică, mica magie ţărănească cum o denumea Rene Guenon, sau Shaykh `Abd al-Wahid Yahya, după iniţierea sufi. Începe jumătatea caldă a anului şi acest lucru trebuie marcat printr-un reper.

Sunt multe practici magice, de la daci şi de la cei dinaintea lor, agatârşi, cabiri, pelsagi. Dar, pentru că doi ani am căutat comori în deşert, v-am spus acea poveste, să vedem ce face noaptea aceasta săpătorul de comori!

Săpătorul de comori se culcă, începand cu echinocțiul de primăvară, pe malul unui iaz, lac sau apă curgătoare şi se uită neclintit în apă, până ce vede un şarpe alb, căruia trebuie să-i taie capul cu un ban de argint. Îl îngroapă apoi în pământ şi pe el sădeşte usturoi. Dacă va mânca din acel usturoi, copt înainte de Sf. Gheorghe, înţelege graiul păsărilor, al animalelor şi poate auzi chiar cum creşte iarbă. Dar mai mult decât orice ştie unde s-au ascuns comorile. Iar banul de argint se va întoarce mereu la el, oricât l-ar cheltui. (Marian, Gorovei, Olteanu).

Cam dificilă procedura, aproape imposibilă, dar credeţi că este uşor să găseşti comori îngropate cu mii de ani în urmă? Surse aproape sigure spun că, de exemplu, mare parte din aurul şi argintul dacilor este în continuare undeva, tezaurul sacerdotal, bine ascuns şi că profeţia se va îndeplini şi comoara se va dezvălui numai omului potrivit, urmaşul regilor daci. Se spune că ar fi peste zece tone de aur sub formă de sfere şi “sloiuri” (pepite uriaşe) şi încă de două ori pe atât argint în bare. Alţii spun de cincizeci de tone.

În noaptea asta “se deschid cerurile”. Şi flăcările albastre arată locul comorilor.

Tot în noaptea asta vrăjitoarele rele fură somnul copiilor, visul fetelor şi norocul băieţilor. După cum ursitoarea, “naşa” face farmece bune spre norocul copiilor şi ca fetele să fie frumoase şi băieţii harnici.

Dar să știți că nu există magie albă şi magie neagră! Clasificarea asta este pentru proşti, spunea Nelu Țugui. Există oameni răi şi oameni buni care folosesc magia şi stăpânirea efemeră asupra puterilor ascunse, ca să facă bine, sau rău! Aşa cum un brici poate fi folosit ca să-ţi razi barbă şi să arăţi bine, sau să tai cu el gâturi, ceea ce, în nicio cultură, nu este bine...

Dcă va tuna înainte de Sf. Gheorghe, ceea ce s-a petrecut luni, 20 aprilie, am auzit personal, vor umbla vremi tari peste ţară, se vesteşte căldură mare, când foarte cald, când mai rece decât obişnuit, un haos climatic, dar şi dezastre, boli, secetă, foamete şi nenorociri!

 

Dragi lupi, padawani şi hobbiţi nu o să vorbim astăzi despre Lenin sau Kant, născuți pe 22 aprilie, ci despre un militar, căpitanul Waffen SS Michael Wittmann, unul dintre eroii mai puțin cunoscuți din al Doilea război mondial. Născut acum o sută șase ani, Wittmann a căzut la datorie, pe frontul de Vest, la vârsta de 30 de ani. El, Erwin Rommel și Otto Skorzeny sunt preferații mei, dintre militarii germani ai WW2.