Poti sa-l jignesti, sa-l faci sa se simta incompetent sau sa-si piarda increderea in el cu fraze care, la prima vedere, nu spun nimic rau.

Li se intampla tuturor parintilor sa se supere pe cei mici si sa inceapa sa tipe sau sa spuna lucruri pe care mai tarziu le regreta. Si totusi, ajungi acasa dupa o zi extenuanta, te enervezi pentru ca este dezordine in casa si incepi discursul acuzator.

Exista insa anumite fraze pe care copilul tau nu trebuie sa le auda niciodata pentru ca i-ar putea cauza probleme de comportament, recomanda psihologii canadieni in revista „Today’s Parent”. 

„De ce nu esti ca fratele tau?” 

Parintii compara adesea fratii, mai ales daca au acelasi sex. Acest lucru este devastator pentru cel in situatia de „exemplu prost”, pentru ca isi pierde increderea in el.

Solutie. Incearca in schimb „imi place de tine atunci cand...” si inainte sa incepi cu morala privind hainele aruncate pe podea, incearca sa remarci cd-urile ordonate. Lauda-l ca are grija de cd-urile lui si isi va ordona treptat camera.

„Pentru ca asa spun eu”

Cand copilul iti contesta autoritatea sau insista sa intrebe „de ce?” te grabesti sa afirmi „pentru ca asa spun eu”. El trebuie sa asculte, sa taca si sa tina minte.

Barbara Coloroso, autoarea cartii „Doar pentru ca nu este gresit, nu inseamna ca este corect”, traduce aceasta afirmatie prin „Eu detin controlul! Tu nu esti capabil sa gandesti pentru tine, esti prea mic”. Copiii care nu sunt lasati sa ia decizii sau nu au voie sa se justifice atunci cand sunt certati, vor fi dominati de cei din jur si nu vor avea suficient curaj sa-i infrunte.

Solutie. In loc de „asa spun eu”, ai putea rosti „convinge-ma” si sa-i explici apoi de ce ai luat o anumita decizie.

„Lasa, ca fac eu in locul tau”

Daca nu vrei sa iti faci copilul sa se simta incompetent, nu incerca sa ii sari de fiecare data in ajutor. Solutie. De exemplu, daca nu poate sa isi repare bicicleta, spune-i „hai sa te invat”, in loc de „da-te la o parte”. Si lasa lucrurile asa cum le-a facut cel mic, chiar daca te vei gandi toata ziua ca ghidonul bicicletei sta stramb.

„Unde iti era mintea?”

Sa iti intrebi copilul la ce se gandea cand a gresit atrage de multe ori raspunsul, enervant dar sincer, „nu gandeam”. Copiii nu stiu intotdeauna de ce fac anumite lucruri si nici ce consecinte pot avea. Cand parintii insista cu intrebari de genul „De ce ai facut acest lucru?” sau „La ce te gandeai?”, cei mici aud doar „De ce esti atat de obraznic?”.

Solutie. Abordeaza o atitudine optimista, precum „Uite cum vad eu lucrurile”, explica-i cu ce a gresit si incercati sa evitati respectiva greseala pe viitor.