În SUA, principalii responsabili în cazul unor furtuni de zăpadă sunt aleşii locali, autorităţile centrale intervenind în cazul unor dezastre majore, precum uraganul Katrina.

Furtuna de zăpadă ce a izbucnit la New York la începutul lunii ianuarie a făcut ca guvernatorul statului, Andrew Cuomo, să decreteze stare de urgenţă. Avertizat din timp de prognoza meteo exactă, Cuomo a decis să ia măsuri preventive, pentru a nu exista probleme majore. Prognoza s-a dovedit a fi exactă, măsurile binevenite, pentru că, însoţită de vânturi puternice şi temperaturi extrem de scăzute (-23 de grade Celsius), furtuna de zăpadă a paralizat traficul aerian şi rutier, stratul de zăpadă ajungând de peste 20 de cm. În Massachusetts, Rhode Island si Connecticut zăpadă a ajuns la 45 de cm. Şcolile rămân deschise, la minus 20 de grade În SUA, deciziile referitoare la închiderea unor artere de circulaţie sau a şcolilor sunt luate de autorităţile locale: primar sau guvernatorului statului. De exemplu, la New York, la minus 20 de grade Celsius, rafale de vânt cu o viteză de 50 km/h şi după căderi puternice de zăpadă, de Blasio a decis să menţină deschise unităţile de învăţământ, în timp ce, în alte localităţi din statul New York, ele au fost închise. Măsura a fost controversată: la 1,1 milioane de studenţi newyorkezi, prezenţa zilnică este de obicei de 90%, în timp ce, în perioada de după furtuna de zăpadă, ea a scăzut la 47,7%. Presa locală a fost plină de povestiri ale mămicilor supărate pentru că odraslele lor au mers prin zăpadă şi au traversat străzi nesigure, cu maşini care lunecau în toate direcţiile. Totuşi, fiecare oraş american are propria reacţie la astfel de evenimente. Dallas, Memphis sau alte oraşe din sudul SUA închid şcolile după ce cad doar câţiva centimetri de zăpadă. În nord, unde iernile dure sunt un fenomen obişnuit, în calendarul şcolar sunt planificate câteva zile libere pentru momentul în care apar astfel de situaţii. Dacă perioada de criză se prelungeşte, zilele în care şcolile sunt închise sunt recuperate prin programe speciale. Autostrăzile, închise preventiv În timpul ultimelor furtuni din statul New York, la începutul lunii ianuarie, guvernatorul Mark Cuomo a închis câteva autostrăzi înainte de a cădea un singur fulg de zăpadă, spre deosebire de autorităţile din România, care închid drumurile abia când furtuna este în plină desfăşurare. În astfel de situaţii, în unele state din SUA, precum Minnesota, şoferii sunt avertizaţi că riscă amenzi de până la 1.000 de dolari sau 90 de zile de închisoare dacă nu respectă interdicţiile de trafic. Autorităţilor centrale le revine sarcina de a lua decizia închiderii aeroporturilor mari, precum La Guardia, în New York. Londra, calamitată la 10 cm de zăpadă Liniile de transport local sunt cele de care autorităţile au grijă să funcţioneze permanent. La New York, doar în timpul tornadei din august 2007 a fost întreruptă circulaţia metroului. Ultimele furtuni de zăpadă nu au oprit transportul comun în acest oraş. La Londra, oraş puţin obişnuit cu iernile grele, majoritatea liniilor de autobuz au fost închise în februarie 2009, când stratul de zăpadă a atins circa zece centimetri. Metroul din capitala Marii Britanii a funcţionat însă, cu unele excepţii. Zăpada, în afara oraşului Majoritatea oraşelor mari care, periodic, se confruntă cu ierni grele, sunt pregătite să transporte zăpada în afara localităţii, de obicei pe malul unui lac sau râu. Fotografii din 1908 arată cum, la New York, zăpada era încărcată în căruţe trase de cai. În prezent, sunt dezbateri pe tema protecţiei mediului, zăpada fiind amestecată cu substanţe chimice folosite la curăţirea străzilor.