Zonele defavorizate din România au o speranță pentru a se dezvolta din punct de vedere economic. Un mecanism de finanțare nou - ITI - va putea ajuta zone precum Valea Jiului, județele secuiești sau Munții Apuseni. Investițiile Teritoriale Integrate (ITI). Așa cum știm, până la momentul actual, în România există o sigură astfel de investiție: în Delta Dunării.

În acest context, reprezentanții comunităților locale din Ținutul Secuiesc au organizat recent o dezbatere la Bruxelles cu privire la ITI, mecanism despre care cred că va ajuta la dezvoltarea microregiunilor rămase în urmă.

Dezbaterea a fost organizată cu prilejul „Săptămânii europene a regiunilor și orașelor”, un eveniment organizat de Comitetul Regiunilor și Comisia Europeană, în perioada 7-10 octombrie.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád-András, a criticat, regiunile de dezvoltare create în România în 1997. „Nu s-a ținut cont de criterii geografice, etnice, de proporția urban-rural. Aceste regiuni nu îndeplinesc criteriile de coeziune și nu vom reuși să reducem prin ele decalajele dintre județele bogate și sărace”, a spus acesta,. „Traiul în București se îmbunătățește, în vreme alte județe rămân în urmă”, a subliniat Antal.

Acesta a mai punctat că în județele mai puțin norocoase, ITI ar trebui „țintit”, în perioada de programare 2021-2027, pentru a contracara ceea ce s-a întâmplat până acum, adică „o tendință care se îndreaptă spre polul opus coeziunii”.

Senatorul UDMR Tánczos Barna a adăugat în România trebuie folosite cât mai urgent instrumente de finanțare precum ITI. „Banii europeni nu trebuie să finanțeze creșterea discrepanțelor, cum am văzut că s-a întâmplat în ultimii ani, ci să ajute unele regiuni să le ajungă din urmă pe altele”, a remarcat acesta. În acest context, a mai spus Tánczos, acum este momentul oportun să se discute despre ITI, acesta fiind o „soluție locală, pentru probleme locale”.

În unele țări, ITI este un mecanism de finanțare folosit intens, dar în România nu a fost creat decât un singur astfel de mecanism, pentru perioada de programare 2014-2020, în Delta Dunării. „Nu e acceptabil ca unele țări membre să îl folosească doar ca să bifeze și să-l folosească într-un singur loc, fără a se consulta în prealabil cu regiunile. Noi ce cerem: să existe o implicare activă a actorilor locali și regionali în elaborarea regulamentelor și alocarea resurselor”, a comentat președintele Consiliului Județean Harghita, Csaba Borboly.

Covasna și Harghita, județe conduse de minoritatea maghiară, au fost permanent nemulțumite de arondarea la Regiunea de Dezvoltare Centru, al cărei sediu este la Alba Iulia. Conform autorităților maghiare, orașul principal este situat la sute de kilometri de  centrele urbane din județele Harghita și Covasna. Această nemulțumire nu a fost, însă, exprimată explicit de niciunul dintre vorbitori, scrie G4media.

Cum se implementează ITI

Pentru derularea unei ITI, se realizează o strategie de dezvoltare pentru teritoriul în cauză, cu o listă de investiții prioritare din domenii variate, de la infrastructură rutieră, la centre medicale. Aceste proiecte beneficiază de alocări fără competiție și fără aprobări la nivel național.

ITI pentru Delta Dunării

Potrivit Asociației de Dezvoltare Intercomunitară, structura care gestionează ITI Delta Dunării, la începutul lunii octombrie, rata de absorbție prin ITI era de 12%, iar cea de contractare de 75,4%. La nivel național, procentele sunt de 27%, respectiv 83%. „Foarte multe apeluri au fost deschise foarte târziu, iar evaluările au durat foarte mult”, a explicat, Ilie Petre, președintele Asociației, citat de Agerpres.