Mesajul dialogului de mai jos, în care Barna Nemethi, director executiv al Editurii Curtea Veche Publishing, atrage atenția asupra actului de lectură - unul pe cât de fin, intim, pe atât de important în cizelarea și conturarea valorilor în baza cărora gândește și acționează un individ - ar trebui, cred, răspândit în toate școlile României. Doar așa vom ajunge să conștientizăm, poate, prăpastia în care ne prăbușim an de an.

- Evenimentul zilei: Felicitări pentru campania #timpul să citim! Dar nu mă pot abține să nu mă/vă întreb când văd aceste statistici dezastruoase: 50% dintre români n-au citit nici măcar o carte în ultimul an - de exemplu! De unde vin cifrele acestea tulburătoare, cine le-a aflat? Chiar sunt reale?

- Barna Nemethi: E greu să ne imaginăm că 1 din 5 români nu a citit niciodată o carte sau că doar 4% dintre români citesc zilnic. Pe timpulsacitim.ro sunt mai multe astfel de statistici care, din păcate, sunt reale. Noi am apelat la mai multe surse și instrumente, de exemplu SNA Focus, și am extras statistici pe plan national. Alte surse ale datelor pe care ne bazăm sunt Barometrul de Consum Cultural și Grafic Eurostat. Acum au apărut în presă și rezultatele testelor PISA.

Chiar dacă nu toate statisticile sunt 1:1, căci studiile sunt făcute pe diferite eșantioane, prin diferite metodologii etc. (și de aceea am și preluat informații din mai multe surse, concluzia comună există, respectiv că există un trend negativ, o mentalitate dominantă – se citește puțin spre deloc, iar cititul se consideră a fi nenecesar. Cu alte cuvinte, cei mai mulți români nu văd ce beneficii le-ar putea aduce cititul. Paradoxul este că aceste beneficii ți se revelează odată ce ai dobândit obiceiul lecturii. Provocarea este tocmai spargerea acestui cerc vicios, în care nu ești convins de beneficiile cititului tocmai pentru că nu citești, pentru că nu ai acest obicei al lecturii.

Merită să-ți faci timp pentru lectură

- Și, în siajul acestei prime mirări, cum s-a născut ideea voastră, de a organiza aceste sesiuni de lectură (binevenite)? Era un gând mai vechi, materializat acum, sau a apărut imediat cum ați aflat aceste „procente” triste?

- Este o idee mai veche, a fost o întâmplare că am demarat campania în această perioadă, când au apărut aceste statistici îngrijorătoare. Dar ideea acestei campanii a plecat de la una dintre cele mai frecvente justificări invocate, lipsa timpului. Or noi vrem să arătăm că și cei mai ocupați oameni pot să-și facă timp pentru lectură, că pentru lectură merită să-ți faci timp.

- Cum se desfășoară această campanie și, mai ales, cum pot lua parte la ea oamenii obișnuiți?

- Am invitat mai multe persoane cunoscute publicului să citească o pagină dintr-o carte importantă pentru ei, i-am filmat sau s-au filmat singuri și apoi cu toții au postat pe rețelele de socializare, ajutând la transmiterea mesajului despre cât de important este să ne facem timp să citim, măcar câteva pagini pe zi. Oricine crede în mesajul campaniei noastre poate face același lucru, să-și găsească un pic de timp liber în care să citească o pagină dintr-o carte importantă pentru el/ea și apoi să posteze aceste clipuri video cu hashtag-ul #timpulsăcitim pe social media pentru a-i inspira și pe ceilalți.

Ce înseamnă, de fapt, lectura unei cărți?

- Cât de important este actul lecturii în această eră a internetului, a televiziunii? Mai are vreo pondere în formarea personalității/caracterului unui individ?

- Lectura nu înseamnă acumularea de informații, căci această funcție a fost preluată în mare parte de accesul la internet. Lectura presupune procesarea de informații, formarea unor deprinderi de gândire, de analiză și de sinteză. Acestea sunt doar unele dintre beneficiile lecturii care favorizează o mai bună orientare în lumea complexă în care trăim. În ce privește formarea caracterului, există numeroase studii care demonstrează că lectura determină exersarea imaginației și a empatiei. Atunci când citești ficțiune, de exemplu, pătrunzi într-o lume la care în mod normal nu ai avea acces, înțelegi cum funcționează mintea celuilalt, diferit de tine, îi înțelegi motivațiile și reacțiile emoționale, dilemele morale. Or acest exercițiu de a te pune în pielea altcuiva, odată exersat, te ajută în viața de zi cu zi, te face mai empatic și mai înclinat spre cooperare cu cei diferiți de tine.

- Numiți, vă rog, cinci cărți tipărite care v-au schimbat cu adevărat modul de a gândi, de a trăi, de a socializa coerent!

- Liber arbitru, de Sam Harris, Antifragil, de Nassim Nicholas Taleb, Inteligența emoțională, de Daniel Goleman, Gândirea laterală, de Edward de Bono și Asimetric, de Lisa Halliday.

Despre educația românilor

- Ce credeți că ar trebui modificat în educația românilor pentru a-i determina să conștientizeze pericolul ignorării cărților, a lecturii, a culturii în general?

- Pentru a face o analogie la îndemână, cred că poți să convingi un copil să adopte obiceiul lecturii așa cum îl convingi că este o idee bună să se spele în fiecare zi pe dinți: explicându-i beneficiile pe termen lung, cele menționate mai sus. Evident, poți adopta și alte strategii, mai subtile, să-l contaminezi cu fascinația pentru lumea ideilor și a lumilor ficționale, discutând cu el ceea ce ai citit tu, ademenindu-l, sugerându-i că în cărți va descoperi o lume care îl va îmbogăți, îi va ușura creșterea și-i va face locuirea acestei lumi mai ușoară.

- Cum apreciați că va arăta scena culturală a României peste 50 de ani?

- Ca să putem vorbi despre scena culturală de peste 50 de ani trebuie să asumăm că aceasta va mai exista, iar acest lucru nu este deloc ceva sigur. Ca scena culturală să existe peste 50 de ani în vreo formă sau alta, ar trebui să conștientizăm și să prioritizăm acum rolul culturii și implicit al lecturii într-o societate prosperă și stabilă. Cum anume va arăta această scenă culturală depinde de alegerile pe care le facem în prezent, de felul în care alegem să ne raportăm la cultură, dacă o vom considera ceva esențial pentru bunăstarea individuală și comunitară sau dacă o vom privi în continuare ca pe un moft, ca pe un domeniu care poate fi subfinațat și depreciat, în care nu vom investi și pe care îl vom ignora cu îndârjirea de până acum.

- Vor dispărea cărțile printate, vom comunica la mari distanțe fără ca măcar să ne cunoaștem, vom citi doar conținut online etc.? Cum vedeți viitorul (apropiat)?

- Nu se poate nega faptul că tehnologia a adus cu sine alternative mai eficiente și mai convenabile la textul pe hârtie, și că, dacă ești de exemplu avocat, e preferabil să ai un PDF cu codul penal pe care să-l consulți când ai nevoie. Dar asta nu înseamnă neapărat că va dispărea cartea-obiect. Întrebați orice împătimit al lecturii și vă va spune că nimic nu se compară cu experiența de a deschide o carte, de a o atinge, de a o mirosi, de a o mâzgăli. Cu alte cuvinte, conținutul digital nu poate înlocui experiența lecturii pe hârtie pentru simplul motiv că aceasta din urmă este un alt tip de experiență, una mai senzorială, deci mai intimă. Odată ce ai prins gustul lecturii care te stimulează nu doar intelectual, ci și emoțional și senzorial, nu poți să o înlocuiești fără a pierde ceva esențial. De aceea este atât de important să prinzi acest gust din timp, să-ți formezi obiceiuri de lectură durabile. Preferabil ar fi ca noile tehnologii să completeze și să ușureze accesul la informații și la conținut, nu să înlocuiască cărțile.