Dar cehii sunt mândri, aprope, dacă nu la fel ca polonezii! Să vă spun o poveste adevărată. Cu piane!
În localitatea Hradec Kralové, din Cehia, există o fabrică mai deosebită. Se numește ”Petrof” și fabrică piane, cu coadă, fără, pianine, cu corzi încrucișate etc etc. Unii spun că ar fi cele mai bune din lume. În orice caz prezența unui ”Petrof” pe scena unui concert garantează o muzică de calitate, sala să aibă acustică, pianul să fie corect acordat și pianistul să fie bun.
Pianele ”Petrof” se vând în toată lumea, există o listă de așteptare de jumătate de an. Dar se mai întîmplă și ”incidente”. De exemplu, luni, Zuzana Ceralová Petrofová, Președinte și Director General la ”Petrof”, o foarte bună pianistă, a declarat presei că partea chineză a anulat o comandă de 11 bucăți piane ”Petrof” în valoare de peste 200.000 €. Cam o treime din producția firmei merge în China, la stat, sau particulari. Ea a precizat că, cumpărătorul chinez, o firmă de stat, a fost intimidat de guvernul lui să renunțe la comandă. Ca represalii la faptul că un înalt oficial ceh, Președintele Senatului, a vizitat Taiwan, săptămâna trecută.
Marți, miliardarul ceh Karel Komárek a cumpărat toate cele 11 piane, a spus să nu fie date celor ce urmau pe listă. Pianele ”Petrof” vor fi distribuite la școlile de muzică din Cehia, gratuit ”ca simbol al mândriei naționale și al solidarității cehești” a precizat Karel Komárek, unul dintre cei mai bogați oameni din Europa. Cu titlu anecdotic, gurile rele spun că Karl ar fi spus, în cadru privat, că i-ar da în cap, cu multă plăcere, un pian ”Petrof” oficialului chinez care a lipsit muzicienii din țara lui de instrumente de calitate!
Ne puteți urmări și pe Google News
Acum că tot a venit vorba, nu îmi plac deloc, chiar deloc, muzicienii chinezi. I-am tot urmărit de la primele apariții în Europa, pe timpuri, la Festivalul Enescu, dar nu îmi plac! Au ceva respingător, neuman, robotic, în interpretarea perfectă. Ei, de fapt, nu știu ce interpretează, tehnica este desăvârșită, dar îi lipsește sufletul. Pianist bun? Pentru mine este doar Sviatoslav Richter! Pe Chopin nu am avut cum să-l ascult, se spune că el ar fi fost cel mai bun! Pentru café-concert, sigur, Richard Clayderman! Acum că tot veni vorba de pianiști, mă duc să caut un film vechi și bun, cu un pianist de pe vasele de croazieră, care își aprindea țigara de la coardele înroșite de allegro-ul lui tumultos. Nu mai știu cum se numea filmul, dar nu are nicio importanță, știu pe ce DVD este!
Tare aș dori să aud de astfel de gesturi nobile, ca cel al lui Karel Komárek, din partea bogaților români. Din partea lui Țiriac, de exemplu! Hai, nu râdeți… ceva minunat trebuie să se întâmple, după toate aceste tragedii, trebuie să existe un echilibru divin, doar mereu avem o șansă nouă, o speranță care nu moare niciodată, doar mâine este, în definitiv, o altă zi!
Recomandările noastre
International
Șoșoacă, scandal la discursul din Parlamentul European
