În urmă cu câteva săptămâni, un intelectual cu profunde sentimente naționale, Eduard Raul Hellvig, mi-a explicat o teorie a sa, că în România au existat mai multe cicluri de generații, generații care au apărat națiunea, altele care au construit.

Acum avem o generație, precum cea a copiilor noștri, care doar consumă. Ideea asta mi-a stăruit zile întregi în cap. Săptămâna trecută, la invitația domnului general-locotenent Cătălin Zisu, șeful Comandamentului Logistic Întrunit, un remarcabil ostaș și protector al culturii, am fost la Breaza.

La inițiativa domniei sale, în curtea Colegiului Național Militar a fost amplasată o statuie a domnitorului Dimitrie Cantemir, realizată de genialul artist Valentin Tănase. Am ținut și eu un speetch scurt, încercând să arăt că Dimitrie Cantemir este certificatul nostru de europenitate. Că trebuie să-l respectăm nu pentru politica sa - uneori dezastruoasă - care i-a adus pe ruși la Nistru, și nici pentru fervoarea cu care a fost îmbrățișat de sovietici, drept un mare pro-slavofil.

Deși suntem considerat de unii cetățeni de mâna a doua, în urmă cu 306 ani, în anul 1714, Dimitrie Cantemir devine membru în Societas Scientiarrum Brandenburgica, ulterior cunoscută sub numele de Academia din Berlin. A fost invitat să devină membru! Iată primul român academician, care mai târziu, corespondând cu Leibniz, a stabilit principiile fondării Academiei Ruse! Și al cărui fiu, Antioh Cantemir – bine, scris de ruși drept Kantemir – este considerat părintele poeziei ruse! Nu neapărat despre istorie am vrut să vorbesc în fața elevilor emoționați, dar și înghețați bocnă de un frig aproape siberian, ci despre rolul școlii. Dimitrie Cantemir a ajuns o somitate europeană, mondială, dintr-un părinte, un tată analfabet!!!

Dar care a știut să-i pună la dispoziție profesori eminenți, o școală bună. M-a impresionat la Breaza faptul că Liceul Militar a devenit o legendă. Are promovabilitate de 100%, lucru aproape unic. Și m-au bucurat copiii aceia frumoși, generația care va veni și care va simți românește. După cum se știe, ministrul Nicolae Ciucă a început o reformă binevenită a învățământului militar. Liceul Militar din Alba Iulia va fi preluat de forțele aeriene, cel de la Craiova de informații și tehnologie, cel de la Câmpulung Moldovenesc, de trupele de uscat, Constanța de marină, iar Breaza de Comandamentul Logistic Întrunit. Adică de generalul Zisu, un cantemirist, generația 1985, un model pentru toate generațiile.

Cred că viitorul Colegiului Militar de la Breaza se leagă de personalitatea gen. Zisu. Un om care știe să clădească și care vrea să lase ceva în urma sa. La urma urmei, așa cum mărturisește, nu mai are multe mize și vrea să ofere ceva în schimb armatei care l-a înnobilat până la trei stele. Pe bună dreptate, dascălii din Breaza, unii emineți precum prof. Soare, s-au bucurat. Știu din lumea armatei că gen Zisu nu se joacă, că este un om de mare cuvânt și atunci când spune ceva, chiar face. Pun pariu că în maxim 2 ani minunatul liceu Breaza va deveni o bijuterie. Cred că aici trebuie să lucrăm. La generațiile care vor veni. Eu îmi doresc generații geniale, de patrioți români. De oameni care să vibreze la Imn și la Doină, la Balada lui Porumbescu! A, da, și să facă Unirea!

PS.Pentru că sunt destui care se împiedică de personalitatea și valoarea gen. Zisu, o spun eu public. Omul e atât de “țăcănit“, în sensul bun al cuvântului, încât se opune de ani de zile ca fratele său să devină general, pentru că mai are de învățat! Ăsta da om!