„Ce faci dacă laşi iubirea adevărată să treacă pe lângă tine?”
- Loreta Popa
- 15 aprilie 2015, 10:04
Spaţiul, timpul, posibilul şi imposibilul s-au aflat întotdeauna la limita a ceea ce înţelegem noi, oamenii. Atunci când cineva vine şi lărgeşte aceste limite, pur şi simplu nu reuşim să înţelegem pe moment ce ni se întâmplă şi avem sentimentul unei căderi în gol. Cam aşa se întâmplă atunci când începi să citeşti romanul lui Guillaume Musso, „Mâine”, apărut în România datorită Editurii All.
Guillaume Musso s-a născut în 1974 şi este unul dintre cei mai populari scriitori francezi contemporani. Încă de la vârsta de 10 ani ştia care va fi drumul său în viaţă. Mama lui, bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură. La vârsta de 19 ani, Musso a plecat în Statele Unite ale Americii, unde a petrecut câteva luni, îndrăgostindu-se de New York. S-a întors în Franţa plin de idei pentru romanele sale, iar după ce şi-a luat diploma în ştiinţe economice la Universitatea din Nisa, a fost timp de zece ani profesor de economie şi ştiinţe sociale. Ideea romanului care i-a adus celebritatea i-a venit după ce a trecut printr-o experienţă terifiantă: la 24 de ani a suferit un grav accident de maşină, care l-a făcut să reflecteze la sensul vieţii şi la posibilitatea ca ea să se sfârşească pe neaşteptate.
„Mâine” începe cu un schimb de e-mailuri între un bărbat și o femeie, care traversează Timpul. Ideea i-a venit lui Musso în urmă cu câțiva ani, după ce a citit un articol într-un ziar care sugera crearea unui site web ce permite utilizatorilor să trimită mesaje pe care destinatarul le va primi la data stabilită de către emitent. Asta se putea întâmpla a doua zi, luna viitoare sau chiar o jumătate de secol mai târziu. A găsit această idee fructuoasă, iar de la ea a început să-și imagineze povestea unei femei care tocmai a fost părăsită de iubitul ei și i-a trimis o scrisoare lungă pe care acesta trebuia să o primească zece sau douăzeci de ani mai târziu. După un timp, intriga poveștii a evoluat, dar subiectul a rămas același. Posibilitățile romantice oferite de integrarea noilor tehnologii în viața noastră deschid noi drumuri. În romanele sale, a lucrat de multe ori cu cele două materiale, timp și spațiu, și ştiu că astăzi, datorită internetului, gândurile noastre, fotografiile noastre, memoria noastră pe scurt, poate fi în orice moment jucarii denaturare de timp și spațiu, oferă romancierului care sunt o infinitate de posibilități.
Romanul său este înrădăcinat în lumea contemporană permițând în același timp o incursiune în supranatural, dar Guillaume Musso spune că este „mai degrabă fantastic. Probabil, o moștenire a lecturilor adolescenței mele, Stephen King, Richard Matheson și Ken Grimwood sau a episoadelor din The Twilight Zone, care mișunau de universuri paralele. Eroii mei seamănă cu ai lui Hitchcock, sunt prinşi într-o capcană care le depășește imaginaţia, sau trăiesc fără să ştie care este adevărata natură a soțului, soţiei sau a cuiva apropiat. Suspiciunea, umbră de îndoială, rămâne o temă importantă şi în societatea de astăzi”.
„Mâine” este un roman despre dragoste, despre graniţele acesteia, dar și excesele ei. O întrebare care nu se lasă până nu o pui după ce citeşti romanul este „Ce faci dacă laşi iubirea adevărată să treacă pe lângă tine?”
Matthew este văduv de un an, este un profesor tânăr şi apreciat de studenţi şi predă filosofia în Boston. Aici locuieşte cu fiica sa de 4 ani şi cu o tânără care stă în chirie în casa lui, deoarece după moartea soţiei nu-şi mai poate permite costurile mari, dar nici nu vrea să se mute. Într-o zi, aproape de aniversarea morţii soţiei sale, decide să-şi cumpere un laptop second-hand…
Emma este un somelier în plină ascensiune la un local foarte în vogă din New-York. Este o fată extrem de fragilă care a suferit mult din dragoste şi a avut câteva tentative de sinucidere. Laptopul cumpărat de Matthew este al Emmei. Cei doi ajung să corespondeze şi să-şi dea o întâlnire chiar a doua zi. Amândoi ajung la restaurant la ora stabilită, sunt întâmpinaţi de persoane diferite şi se aşteaptă inutil. Ajung acasă dezamăgiţi şi-şi reproşează unul altuia tot mai multe. Aceste repoşuri însă se găsesc doar pe mail, prin intermediul laptopului Emmei. Când îşi dau seama că pot modifica destinul şi că pot schimba evenimentele, Matthew porneşte cu ajutorul Emmei într-o cursă disperată care îi dezvăluie lucruri incredibile despre viaţa lui.
Doi oameni, aflaţi la un an distanţă unul de altul, reuşesc să comunice şi să schimbe evenimentele din vieţile lor într-un timp scurt. Ce subiect poate fi mai interesant şi atractiv în acelaşi timp decât acesta. Poate că undeva, în interiorul vostru, ceva vă va spune că aşa ceva e imposibil, dar dacă vă lăsaţi călăuziţi de poveste veţi înţelege că nimic nu este imposibil cât timp îşi imaginează cineva. Ai sentimentul că la un moment dat poţi prevedea cât de cât finalul cărţii sau măcar o parte din el, dar situaţiile sunt pur şi simplu date peste cap de aşa de multe ori încât nu ai nicio şansă.
Este adevărat că se simte mai apropiat de personajele sale de sex feminin, decât de cele de sex masculin. Nu ştie cu adevărat de ce, nu există nici o explicație rațională. Este fascinat de caracterele puternice, hotărâte.
„Emma, eroina mea, este un somelier tânăr din New York, care se îndrăgosteşte de Matthew, profesor de filozofie la Harvard, care, şi-a pierdut soţia într-un accident cu un an înainte. Împreună cu aceasta alcătuia un cuplu perfect, având o poziție socială de invidiat, proprietari ai unei case frumoase în Boston, părinții unei fetiţe frumoase. Emma va descoperi secretele niciodată descoperite și îşi pune astfel viața în pericol. Deşi aparenţele spuneau că perfecţiunea există, Emma va demonstra că nimic nu stă în picioare dacă eşti suficient de curajos ca să pui totul la îndoială. Manipulare, minciuni și aparenţe cu un rol important, pe toate le regăsim din plin în roman. În mod constant există o punte de legătură între partea întunecată a personajelor și cea luminoasă. Dacă găsim unele dintre temele care sunt dragi pentru mine, noutatea acestui roman este că ne-am mutat mai departe în psihologia personajelor, motivațiile lor, temerile și neliniștile lor. Acesta este, probabil, cel mai distractiv mod de a scrie romanul, personajele mele s-au pus singure în pericol”, afirmă Guillaume Musso.
Lui Musso îi place să scrie romane hibrid, amestecând mai multe genuri, de la thriller la umor, de la poveşti de iubire la tensiune până la agonie. Musso a ales oraşul Boston ca loc în care se petrece acţiunea romanului său, deoarece este atât locul de naştere al Americii, are universități majore și centre de cercetare, este situat în Cambridge ca Harvard - locul de naștere Facebook - și MIT, cât şi pentru că este un fel de laborator al viitorului în privinţa științei și tehnologiei.
„Faptul că acest oraș este podul simbolic între trecut și viitor are ecouri asupra temei romanului meu și îi oferă un cadru aproape natural. Un suspans cuplat cu o poveste de iubire care se mişcă prin timp. O investigație a poliției formidabilă care se învecinează cu fantasticul”, spune autorul despre cartea lui.
Cartea „Mâine” a apărut la Editura All, face parte din colecţia Strada Ficţiunii.