Nevoia exagerată de somn, pofta de mâncare crescută, iritabilitatea şi dificultăţile de concentrare pot fi în spatele depresiei de iarnă.

Tulburarea sezonieră de iarnă (prescurtat SAD) este o boală mai frecventă decât schizofrenia, dependenţa de heroină sau autismul la un loc. Cunoscătorii îi mai spun tulburare hibernală, fiindcă apare în special în sezonul rece, ca urmare a unei expuneri reduse la lumină. "Iniţial, boala a fost descrisă în ţările nordice şi s-a presupus că este cauzată de o schimbare în ritmul circadian al individului, dat fiind că iarna expunerea la lumină e mult mai redusă", explică Gabriel Diaconu, psihiatru la clinica "Sapiens Medical Center" din Bucureşti. Afectează între 3 şi 6% dintre români În România, nu există statistici referitoare la prevalenţa afecţiunii, însă specialiştii fac estimări privind impactul acesteia luând în cosiderare principala ei cauză (lipsa luminii). "Rezonabil ar fi, dată fiind poziţionarea geografică a României, ca tulburarea afectivă sezonieră de iarnă să afecteze undeva între 3 şi 6% din populaţia adultă", precizează Gabriel Diaconu. Medicul estimează că între zonele de nord şi sud sunt diferenţe semnificative. Anumite persoane au o predispoziţie către tulburarea hibernală. "SAD are un echivalent genetic explicabil în proporţie de 30%" , precizează psihiatrul. Cu alte cuvinte, dacă aveţi rude de gradul I (mama/ tata) care suferă de tulburarea afectivă sezonieră de iarnă, aveţi un risc mai mare să dezvoltaţi această boală la vârsta adultă. Scade interesul pentru activităţile din timpul zilei Boala se manifestă în primul rând printr-o schimbare semnificativă a stării de spirit, ce are loc undeva la sfârşitul toamnei şi începutul iernii. Simptomele merg de la hipersomnie, adică nevoie exagerată de somn în timpul zilei, până la afectarea concentrării şi scăderea globală a interesului pentru activităţi diurne. "Nu rareori apar gânduri, de moarte, de sinucidere", avertizează Gabriel Diaconu. În plus, cei care manifesta SAD tind să aibă niveluri crescute de iritabilitate, agresivitate şi un temperament mai energic în perioadele dintre episoadele de boală. "Iniţial, depresia de iarnă a fost descrisă în ţările nordice şi s-a presupus că este cauzată de o schimbare în ritmul circadian, dat fiind că iarna expunerea la lumină e mult mai redusă". GABRIEL DIACONU, medic psihiatru CÂTEVA IDEI DE TRATAMENT De la lumină care imită răsăritul, la plimbări în miezul zilei Tulburarea afectivă sezonieră de iarnă este perfect tratabilă, chiar dacă ulterior rămâne o predispoziţie pentru boală. "În mod particular, soluţia e expunerea regulată la lumină cu o anumită caracteristică (300 lucşi lumină verde/ albastră sau lumina albă de intensitate mare, de ordinul miilor sau zecilor de mii de lucşi)", explică psihiatrul. O alternativă inovatoare este instalarea unui circuit de iluminat interior, care poate fi programat să "mimeze" răsăritul soarelui pe orarul de vară. Acestea pot fi completate cu un tratament medicamentos cu antidepresive, care activează acele structuri din creier responsabile de letargia şi somnolenţa caracteristice SAD. Un rol important în succesul tratamentului îl poate avea şi menţinerea unui anumit stil de viaţă. "Unii medici au propus ca formă de terapie activarea comportamentală şi diverse alte forme de terapie ocupaţională. Asta înseamnă menţinerea unei agende pe cât posibil ordonate, muncă fizică în lumină naturală, la mijlocul zilei", explică Gabriel Diaconu. Citiţi şi:

• Zilele cele mai triste din an
• Topul bolilor psihice neoficiale ale românilor
• Femeile moderne, predispuse la depresie. Vezi la ce vârstă apare