O dată la patru ani, politicienii au liber la promisiuni electorale. România se îmbogățește cu autostrăzi, școli modernizate, salarii și pensii mărite - la fel cum și Bucureștiul trebuia să evolueze în ceea ce privește infrastructura, educația, sănătatea și mediul. Angajamentele au rămas însă numai pe hârtie în ceea ce-l privește pe primarul Nicușor Dan.

Luni, 27 septembrie, se împlinește un an de zile de când Nicușor Dan, susținut de liberali, a preluat conducerea Primăriei Generale București. Tot ce a promis în luna septembrie a anului 2020 însă, a rămas de domeniul SF-ului. Radiografia mandatului edilului Capitalei ne arată ce a reușit și ce nu a reușit Nicușor Dan să facă.

Se împlinește un an de când Nicușor Dan a preluat mandatul de primar. Ce a făcut primarul București?

În campania electorală, Nicușor Dan a acuzat fostele administrații și a promis că odată ce va ajunge la conducerea Primăriei București, toți românii din Capitală vor avea apă caldă. Întreaga publicitate și-a concentrat-o pe probleme sistemului de termoficare, însă minunile nu s-au materializat.

Sectoarele 3, 5 și 6 au fost cele mai afectate din acest punct de vedere. Mulți dintre bucureșteni nu au avut apă caldă și căldură, cumulat, timp de o lună de zile.

Nicușor Dan a mai semnat, la începutul primăverii, un dosar de finanțare pentru modernizarea și reparația a 300 de km de rețea primară. Astfel, București primea 250 de milioane de euro pentru 53 de km în primul an de mandat. Edilul a organizat întâlniri cu companii și a oferit asigurări că detaliile sunt puse la punct, însă odată cu debutarea licitațiilor, doar un singur șantier a fost deschis din cele 4 promise.

Nicușor Dan a mai promis și parcări tip park and ride, precum și semaforizare inteligentă, însă dacă în campanie promitea 15 parcări, la finalul primului an de mandat, în Capitală nu se regăsește niciuna de acest tip. Mai mult decât atât, edilul a și renunțat la câteva dintre ele.

Edilul Bucureștiului a renunțat la parcarea din Prelungirea Ghencea. Supralărgirea bulevardului presupunea și un nod intermodal legat de o linie de mare viteză pentru tramvaie astfel încât cei care intrau prin această zonă în Capitală să folosească transportul în comun până la prima gură de metrou. Odată ajuns la șefia instituției pe care o reprezintă, Nicușor Dan a oprit lucrările, a renunțat la linia de mare viteză pentru tramvaie, precum și la parcarea de lângă centură.

Mii de bucureșteni trăiesc în continuare în clădiri periculoase. La un cutremur puternic, s-ar dărâma oricând

La începutul anului 2021, primarul Bucureștiului promitea peste 200 de clădiri dintre cele 350 identificate ca fiind periculoase de către Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor, ce urmau să fie reabilitate. Nu s-a schimbat nimic pentru că aproximativ 9.000 de bucureșteni trăiesc, în continuare, un coșmar de fiecare dată când pământul se cutremură, pentru că locuiesc în clădiri care s-ar putea dărâma oricând.

În peste 20 de ani de zile, autoritățile locale au reabilitat puțin peste 30 de clădiri, ultimele 10 fiind reabilitate în ultimii doi ani. Alte 367 de clădiri se află în clasa 2 de risc seismic, 115 în clasa de risc seismic 3 și 10 în clasa a patra. Majoritatea clădirilor sunt private astfel încât proprietarii nu sunt ușor de convins să le renoveze, în ciuda faptului că 50% din costuri sunt plătite de municipalitate. Restul sumei este acoperită de locatari, în rate, pe o perioadă de 25 de ani fără dobândă, potrivit antena3.

Nicuşor Dan mai are la dispoziţie trei ani de mandat pentru a introduce semaforizarea inteligentă în Bucureşti, precum şi pentru a construi 15 parcări de tip park and ride.