CCR va discuta incompatibilităţile aleşilor locali după primul tur al prezidenţialelor

Judecătorii Curţii Constituţionale vor analiza incompatibilităţile pentru primari, consilieri judeţeni sau locali după primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe 4 noiembrie, au precizat surse CCR pentru Evz.

Magistraţii ar fi trebuit să discute ieri articolul de lege care prevede că un ales local se află în stare de incompatibilitate dacă este şi reprezentant în adunările generale ale societăţilor de interes local.

"Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (...) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional", potrivit articolului incriminat.

CCR a fost sesizată de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, pe numele căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

Cartea de identitate, pe telefonul mobil. Un nou proiect al Guvernului

Cea mai mare frică a lui Ceaușescu. Cum a ajuns să preia puterea totală

"Din câte ştiu, mai avem decizii pe acest text de lege. Sunt decizii mai vechi pe acest text de lege, nu pe acest articol, dar pe legile astea sunt foarte multe contestaţii", a declara preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, citat de Mediafax.

Într-o speţă similiară este implicat şi unul dintre candidaţii la preşedinţie, reprezentantul Alianţei Creştin Liberale Klaus Iohannis, care aşteaptă o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie într-un dosar de incompaibilitate, după ce a câştigat procesul cu ANI, în primă fază.

Pe de altă parte, în iunie, PSD a iniţiat un proiect de lege care elimină incompatibilităţile pentru primari, preşedinţi de consilii judeţene sau locale, permiţându-le să facă parte din adunările generale ale companiilor de utilităţi publice.

Proiectul care practic reduce drastic atribuţiile ANI a fost adoptat de Parlament, însă şeful statului a refuzat promulgarea şi a retrimis-o spre reexaminare. În acest moment, legea se află la Senat, primă Cameră sesizată, iar membrii Comisiei de administraţie publică au respins solicitarea preşedintelui.