Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au respins sesizarea formulată de AUR, POT și SOS România împotriva legilor care permit trupelor NATO să tranziteze teritoriul României. În contextul internațional actual, decizia CCR are un impact semnificativ, stabilind că transferul de autoritate din partea României către trupele aliate nu reprezintă o încălcare a suveranității naționale.

CCR a respins sesizarea suveraniștilor

Judecătorii CCR au respins ca neîntemeiate obiecțiile formulate de senatori și deputați ai SOS România, AUR și POR.

„A respins, ca neîntemeiate, obiecțiile de neconstituționalitate formulate de senatori și deputați aparținând Grupurilor parlamentare S.O.S. România, ale Alianței pentru Unirea Românilor și ale Partidul Oamenilor Tineri și a constatat că dispozițiile art.7 alin.(2) și (3), art.23, art.25, art.26 alin.(1) și (2) din Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a reținut că participarea și luarea de măsuri de către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice sau de către structurile forțelor statelor aliate și partenere pentru controlul aerian național ar trebui analizate în contextul obligațiilor asumate de România în calitatea sa de stat membru în N.A.T.O. Aderarea la N.A.T.O. presupune atât transferul unor atribute, cât și exercitarea în comun a unor competențe cu statele componente, aspect care nu afectează suveranitatea țării”, se arată în decizia CCR.

 Suveranitatea României nu este afectată de partajarea autorității

CCR a constatat că „reglementarea unei competențe partajate între structurile din instituțiile care fac parte din sistemul național de apărare și structurile forțelor statelor aliate și partenere nu aduce atingere exercițiului suveranității, în condițiile în care constituie o modalitate de apărare a spațiului aerian național, care este integrat în spațiul aerian N.A.T.O.

De asemenea, Curtea a constatat că legea criticată nu reglementează vreo soluție legislativă cu privire la organizarea de activități militare sau paramilitare, distincte de forțele armate regulate, care nu se integrează în sistemul național de apărare al României ori al forțelor armate aliate sau de coaliție.

Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă N.A.T.O. sau în cadrul unor coaliții, în condițiile strict prevăzute de normă, iar nu încadrarea într-o funcție militară în sistemul Ministerului Apărării Naționale”, mai transmit judecătorii.

Militarii se supun legilor din România, potrivit CCR

„Îndatoririle, drepturile şi libertățile cadrelor militare stabilite în Statutul cadrelor militare ori în alte legi, în acord cu Constituția, incumbă doar cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naționale, iar nu structurilor și mijloacelor militare specializate ale N.A.T.O., ori autorităților militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice.

Acestea participă, în cadru aliat sau de coaliție, la controlul spațiului aerian, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte”, mai arată judecătorii Curții Constituționale.