CCR amână analiza pe Legea arendei. Ce prevede propunerea legislativă pentru proprietarii de terenuri
- Ionel Sclavone
- 20 septembrie 2023, 13:18
CCR trebuia să analizeze legea arendei, respectiv modificările la Codul Civil care sunt importante pentru proprietarii de terenuri din România, Sesizarea a fost formulată de politicienii din USR și din Forța Dreptei, dar și de președintele Klaus Iohannis. În opinia politicienilor semnatari ai sesizării, impunerea prin lege a unei perioade minime obligatorii a contractelor de arendă, reprezintă o încălcare a dreptului la proprietate. Analiza sesizării a fost amânată pentru data de 3 octombrie.
Update. Curtea Constituţională a decis să amâne, pentru data de 3 octombrie, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii pentru modificarea legii 287/2009 privind Codul civil. Această sesizare a fost corelată cu cea USR şi partidului Forţa Dreptei, având acelaşi obiect şi anume neconstituţionalitatea modificărilor aduse Codului civil referitoare la regimul arendei, reglementări care afectează dreptul de proprietate privată. Propunerea legislativă în cauză instituie o perioadă minimă obligatorie a contractelor de arendă, de 7 ani, condiţie fără de care eventualele contracte urmează să fie declarate ilegale.
Știrea inițială. Legea arendei
CCR analizează legea arendei, miercuri, la sesizarea politicienilor din USR și din Forța Dreptei. Aceștia au sesizat magistrații de la Curtea Constituțională cu privire la posibilitatea încălcării dreptului la proprietate prin reglementările vizate. Mai exact, semnatarii sesizării asupra prevederii care îi obligă pe proprietarilor de terenuri să încheie contracte de arendă pe o durată minimă de șapte ani.
În opinia lor, astfel este afectat dreptul la proprietate, prevăzut în Constituția României.
„Acest lucru reprezintă o restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate, în sensul în care cei care deţin proprietăţi pe care doresc să le dea în arendă nu vor mai putea decide în legătură cu respectiva proprietate, de la an la an, în funcţie de beneficiile obţinute”, se arată într-un comunicat al partidului Forța Dreptei.
CCR analizează legea arendei
Astfel, semnatarii sesizării, de la USR și Forța Dreptei sesizează și alte încălcări ale dreptului la proprietate din Codul Civil. Astfel în opinia lor, inadmisibilă impunerea unui drept de preempţiune pentru achiziţia terenului, pe aceeaşi perioadă. De asemenea, este inadmisibil ca arendașii să dispună de terenurile arendate și să le schimbe cu alții, fără acordul proprietarului.
„Mai mult decât atât, prin efectul acestei legi, piaţa agricolă va fi blocată în privinţa noilor fermieri care vor dori să ia în arendă terenuri, consecinţa fiind o şi mai mare concentrare a terenurilor agricole în mâinile latifundiarilor roşii”, au adăugat aceştia.
Parlamentarii Forţa Dreptei şi ai USR constată că o astfel de reglementare, profund anti-liberală, a fost adoptată de PSD și PNL la Senat și la Camera Deputaților. În opinia lor este dezamăgitor faptul că parlamentarii Partidului Național Liberal s-au raliat unor astfel de propuneri.
Iohannis acuză încălcarea drepturilor fundamentale
CCR analizează legea arendei și la sesizarea formulată de președintele Klaus Iohannis la această lege. Acesta a atras atenția cu privire la încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la proprietatea privată şi regimul acesteia.
Șeful statului face referire la principiul egalităţii în drepturi şi a egalităţii în faţa legii, a principiul libertăţii economice şi a libertăţii contractuale a părţilor. CCR analizează legea arendei după ce președintele a prezentat obiecțiile sale pe acest subiect.
În sesizarea formulată, Klaus Iohannis atrage atenția asupra încălcării principiului referitor la proporţionalitatea reglementărilor care restrâng drepturi fundamentale şi a rigorilor privind statul de drept.
Curtea Constituțională analizează prevederile actului normativ sesizat, urmând să stabilească în ce măsură prevederile sale încalcă Constituția României. O decizie urmează să fie adoptată și comunicată. În funcție de aceasta se va stabili dacă legea merge înapoi în Parlament sau la Monitorul Oficial.