Gheorghe Avram, bărbatul judecat în cazul în care Marcel Ţundrea a făcut 12 ani de puşcărie fără să fie vinovat, a fost condamnat definitv ieri la 25 de ani de închisoare.

După ce condamnarea lui Marcel Ţundrea a fost considerată eroare judiciară, Gheorghe Avram a devenit suspectul în cazul uciderii, în 1992, a unei adolescente de 14 ani. În 29 martie, Gheorghe Avram a fost condamnat la 25 de ani de detenţie de magistraţii Curţii de Apel Craiova, care i-au mărit astfel pedeapsa cu trei ani faţă de sentinţa iniţială, dispusă de Tribunalul Gorj. Decizia a fost atacată cu recurs de Gheorghe Avram la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care ieri a decis definitiv condamnarea lui la 25 de ani de închisoare, menţinând astfel decizia Curţii de Apel Craiova. Sentinţa instanţei supreme este definitivă, astfel că Gheorghe Avram va executa 25 de ani de închisoare. A susţinut până la moarte că e nevinovat Gheorghe Avram a fost trimis în judecată în martie 2011, după ce ancheta a fost instrumentată de Parchetul instanţei supreme, sub coordonarea directă a lui Marius Iacob, procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul instanţei supreme. Marcel Ţundrea a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, din care a executat 12, timp în care a făcut nenumărate demersuri pentru a arăta că este nevinovat, el fiind acuzat de viol şi omor. Presupusa victimă a fost o fată de 14 ani, din satul Pojogeni, lângă Târgu Cărbuneşti, găsită decedată pe malul unui pârâu în iunie 1992, Ţundrea fiind considerat atunci principalul suspect. Un test ADN realizat în anul 2004 a evidenţiat faptul că nu Marcel Ţundrea a violat-o pe minora de 14 ani, testele ştiinţifice ulterioare indicându-l pe Gheorghe Avram ca autor al faptelor respective. Cei doi sunt din acelaşi sat, iar într-o perioadă au fost colegi de celulă în Penitenciarul Târgu Jiu, Avram fiind condamnat pentru alte infracţiuni violente, inclusiv crimă, produse după întemniţarea lui Ţundrea. Ţundrea ştia cine e criminalul Marcel Ţundrea a murit pe 18 ianuarie 2007, el declarând de mai multe ori înainte de a deceda că, în opinia sa, adevăratul autor al faptelor de la Pojogeni este Gheorghe Avram. El îşi argumenta afirmaţiile prin discuţiile personale avute cu Avram, dar şi prin faptul că până la arestarea lui Avram s-au mai produs la Pojogeni alte fapte violente, inclusiv crime, lucrurile revenind la normal doar după arestarea celui condamnat acum la 25 de ani de închisoare. Viaţa şi moartea omului condamnat pe nedrept

Omul aruncat timp de 12 ani în închisoare pentru o crimă pe care nu a comis-o a cerut ajutorul presei, în anul 2004, printr-o scrisoare. În acea depeşă a ultimei speranţe, el îşi spunea povestea şi îi descria pe cei care l-au aruncat după gratii şi pe cei care i-au refuzat dreptul la libertate. 

Pe decembrie 2011, "Evenimentul zilei" a aflat de la avocata Liliana Clima, cea care l-a apărat pe gorjeanul acuzat că a violat şi ucis o minoră, drumul lung şi plin de nedreptăţi pe care a trebuit să îl parcurgă acest om până să fie pus în libertate.

Blestemul de lângă Valea Rea

În vara anului 1992, mai exact, pe 16 iunie, pe raza comunei Pojogeni, judeţul Gorj, a fost găsit trupul neînsufleţit al unei fetiţe de 13 ani. Martorii acelui îngrozitor eveniment povestesc că Mioara Gherasie era abandonată pe malul pârâului Valea Rea, plină de sânge şi cu urme vizibile de violenţă.

Anchetatorii sosiţi la faţa locului i-au găsit fetei pietre în gură. Apoi, la autopsie s-a descoperit că micuţa a fost şi violată. Cazul a fost preluat de procurorul Ion Diaconescu, de la Parchetul Judeţean Gorj. În mod "miraculos", acesta l-a găsit, la scurt timp după comiterea faptei, pe Marcel Ţundrea ca fiind presupusul criminal şi violator.

"Mama lui, săraca, m-a rugat să îl ajut"

Avocata Liliana Clima a povestit, pentru EVZ, cum a preluat "Cazul Ţundrea". "Prin 1992-1993 m-a căutat mama lui, săraca. O bătrână care aflase de la o cunoştinţă comună despre mine. M-a rugat să îl ajut, că erau amărâţi şi nu ştiau ce să facă", spune Liliana Clima. Aceasta a precizat că, încă de atunci, probele care îl incriminau pe Ţundrea erau insuficiente pentru a trimite un om după gratii. "Procurorul se baza pe declaraţia unei martore şi pe nişte urme de sânge pe care le-a găsit pe hainele lui", a adăugat avocata.

Grupa de sânge, la fel ca a victimei

Spre nenorocul lui, Marcel Ţundrea avea aceeaşi grupă de sânge ca a Mioarei Gherasie. "Pe atunci nu se făcea testul ADN. Şi el şi fata aveau grupa de sânge A II. Cu toate acestea, se putea determina cu exactitate dacă e acelaşi sânge dacă se făceau subgrupele. Am cerut să fie efectuată harta cromozomilor, dar nici procurorul şi nici instanţa nu au fost de acord.", a explicat apărătoarea lui Ţundrea.

Totodată, martorii invocaţi de gorjean în apărarea sa, care îi confereau şi un alibi, n-au fost acceptaţi de judecători. Încă de atunci, atât Ţundrea cât şi alţi consăteni de ai săi îl indicau pe Gheorghe Avram ca adevăratul criminal. Acest lucru a fost mărturisit chiar de fratele victimei, Cristinel Gherasie. Avram a fost, însă, arestat pentru alt omor, iar pentru moartea Mioarei a fost condamnat abia anul trecut.

"Căutau un ţap ispăşitor"

Cei doi judecători care l-au condamnat, pe 18 mai 1993, la 25 de ani închisoare pe Marcel Ţundrea sunt Elena Popescu şi Gheorghe Bistreanu. Numele acestuia din urmă apare, alături de alte câteva sute de magistraţi instruiţi de fosta Securitate, în celebrul program CEPECA, începând din anul 1982.

Întrebată de EVZ dacă completul format din cei doi a ţinut cont de probele şi de solicitările apărării, Liliana Clima a răspuns răspicat: "Nici nu au vrut să vadă!". "Pe atunci, toţi fugeau de dosarele cu AN (autor necunoscut n.r.). Eu cred că au vrut să scape mai repede de dosar şi căutau un ţap ispăşitor", a susţinut avocata. La spusele avocatei, menţionăm că, în timp ce soţul ei se zbătea să îşi caute nevinovăţia, nevasta lui Ţundrea se căsătorea cu fostul securist, Titu Bondoc.

Nevinovatul, condamnat de trei instanţe, până la cel mai înalt nivel

Grav este şi că, până 1997, când Ţundrea a fost condamnat definitiv, toate celelalte instanţe au menţinut sentinţa dată de judecătorii din Târgu Jiu. În octombrie 1995, completul format din judecătorii Valentin Tănăsescu, Georgeta Cătănoiu şi Ştefan Păcurar, de la Curtea de Apel Craiova, au respins primul apel făcut de Ţundrea împotriva decizeie nedrepte.

Procurorul care a dus mai departe acuzele colegului său Ion Diaconescu a fost Adrian Popa. De asemenea, la cel mai înalt nivel al Justiţiei Române, Curtea Supremă de Justiţie, cei care au menţinut condamnarea nevinovatului au fost judecătorii Emil Gherguţ, Alexandrina Cochinescu (soţia fostului procuror general al României), Dimitrie Onica şi procurorul Victor Cornoiu.

Vestea izbăvitoare

În ciuda dezamăgirilor provocate de o condamnare nedreaptă, speranţa lui Ţundrea a renăscut după ce a citit în EVZ ştirea care anunţa că în ţara noastră se pot face teste ADN. Din 1999, când a aflat, şi până în 2004 când a fost eliberat, el a mai avut, însă, de luptat cu acelaşi sistem care l-a trimis în puşcărie. În 2003, de exemplu, pe 26 iunie, judecătorul Romulus Morega şi procurorul Maria Părăuşeanu ajung la concluzia că "testul ADN se apreciază că nu mai este posibil, urmare a perioadei de timp scursă". Deşi a trimis peste 80 de solicitări de revizuire a dosarului, doar una a fost cea care l-a salvat.

Tamponul vaginal, proba edificatoare

În cele din urmă, dosarul său a fost strămutat la Braşov. "Am văzut că nu am nicio şansă în Gorj şi am cerut strămutarea", explică avocata Clima. "Acolo a fost acceptat testul. Tamponul vaginal al fetei s-a păstrat foarte bine, iar specialiştii de la INML au putut recolta probe", a povestit avocata. Pe baza acestora, specialiştii criminalişti au constatat că Ţundrea nu putea fi vinovatul. Astfel că, în primăvara anului 2004 el a fost eliberat. Apoi, în decembrie 2004, victima a fost deshumată şi s-au luat probe de pe oseminte. "Au luat şi de la membrii familiei probe de sânge pentru procesul de rejudecare a infracţiunii de omor", a mai povestit Liliana Clima.

Procurorul a mai descoperit un martor fals

La rejudecare, procurorul Diaconescu a mai încercat o dată să îl incrimineze pe Ţundrea. El a găsit un deţinut, Ion Olaru, fost coleg de celulă cu gorjeanul, de la care a luat o declaraţie precum că Ţundrea i-ar fi mărturisit că a omorât-o pe fată. "În ziua indicată de Olaru, la ora cu pricina, Ţundrea era în altă parte. Aşa că nu a stat în picioare mărturia deţinutului", a mai spus apărătoarea nevinovatului.

Fata lui Ţundrea: "Dispari de la uşa mea"

Când a ieşit din închisoare, primul lui gând a fost să o ia de la capăt şi să lupte împotriva celor care i-au distrus viaţa. "Nu mai avea acte. Cele rămase acasă le luase fosta nevastă, aşa că s-a dus până la ea acasă. Când l-a văzut fata lui, i-a închis uşa şi i-a zis să dispară de la uşa ei. El a început să bată cu pumnii în uşă şi să ceară ce îi aparţinea. Fiică-sa a chemat poliţia, iar bietul om s-a ales cu amendă. Chiar nu am înţeles-o pe femeia asta, mai ales că este şi profesoară şi are o vârstă", a povestit Liliana Clima.

Pe 18 a murit, pe 18 a fost absolvit de vină

Marcel Ţundrea a murit pe 18 ianuarie 2007. Procesul prin care a fost declarat nevinovat definitiv s-a încheiat pe 18 noiembrie 2009 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În urma sa, Parchetul General a declanşat o amplă operaţiune de aflare a adevăratului criminal al fetiţei ucise pe malul râului Valea Rea. "Au pornit de la asemănări cu unele crime comise în acea zonă, în care principalul suspect era Avram. După 1992, au fost comise încă patru omoruri, în timp ce Ţundrea era arestat. În 1994, Avram a fost arestat, iar crimele s-au oprit", şi-a aminteşte avocata.

În opinia anchetatorilor, nici procurorul Diaconescu şi nici judecătorii care l-au condamnat nu mai pot fi traşi la răspundere. Soluţia ar fi fost să îi dea în judecată şi să ceară despăgubiri. Acest lucru a încercat fiica lui Ţundrea care, însă, a făcut prea târziu solicitarea de a da statul român în judecată. În acest timp, la Pojogeni, mama lui Ţundrea, la cei 90 de ani ai săi, se luptă cu bătrâneţea şi cu sărăcia. "O mai ajută sora lui Marcel şi nepoata lui. Îi mai trimit pachete, bani, aşa am aflat", ne-a mărturisit Liliana Clima.