Cazul Simona Halep poate schimba politica antidoping este de părere un expert scoțian. Potrivit spuselor sale este problemă legată de funcționarea testelor pentru depistarea substanțelor interzise. Drept urmare s-ar impune, în opinia sa, schimbarea din temelii a regulamentelor antidoping. Aceasta deoarece cantitățile minuscule, depistate în organism, din anumite substanțe, nu au nici un efect asupra performanțelor sportive.

Cazul Simona Halep poate fi baza unei revoluții în politica antidoping practicată de autoritățile sportive. April Henning, profesor asistent de Management Sportiv la universitatea scoțiană Heriot-Watt, vine cu o abordare nouă după ce a analizat acest caz. Ea propune ca sancțiunile să fie acordate în funcție de limita de la care o substanță interzisă îmbunătățește performanța sportivă.

„Pentru mine problema este structura antidoping, această toleranță zero și responsabilitate strictă. Este posibil să fi fost dintr-un supliment contaminat? Da, desigur, suntem conștienți că apar des contaminările”, a explicat experta în management sportiv pentru Deutsche Welle.

Potirvit spuselor sale, nu este normal ca autoritățile sportive să folosească aceeași unitate de măsură pentru toate cazurile de dopaj. Este nevoie ca politica să fie mai nuanțată. Astfel, măsurile să țină cont dacă este vorba despre o persoană care a ingerat o substanță interzis în mod neintenționat. Astfel, trebuie avută în vedere cantitatea dintr-un astfel de produs care influențează performanțele.

„Mult din această retorică a sportului arată că oricine testează pozitiv este vopsit cu aceeași pensulă. Dacă este neintenționat, nu contează, ești în continuare oribil, corupt moral, o persoană rea, un sportiv teribil și un trișor. Dar totul este mult mai nuanțat decât atât”, a adăugat April Henning.

Cazul Simona Halep poate provoca o revoluție

Ea a arătat că lista substanțelor interzise este foarte lungă și există multe aspecte care o fac greu de parcurs. Astfel, este nevoie ca sportivul să apeleze la cineva cu studii în chimie ca să evite toate situațiile.

„V-ați uitat recent pe acea listă? Este imensă și sunt lucruri care nici măcar nu sunt trecute acolo, dar sunt incluse în niște categorii foarte ample. Iar dacă ești sportiv și nu ai o diplomă în chimie, poate fi foarte, foarte greu să înțelegi”, a mai arătat experta din Scoția.

Sportivii au șanse reduse de apărare

April Henning nu crede că Simona Halep a trișat. Însă este foarte dificil să-și dovedească nevinovăția având în vedere procedura greoaie de apărare.

„Dacă încerci să-ți construiești apărarea, ți se spune că dovezile tale nu contează dacă nu vin de la laboratoare acreditate de WADA sau dacă nu provin dintr-un recipient nedesfăcut al aceluiași lot. Și, atunci, cum să te aperi? Este o barieră care interzice orice părere din afară”, a mai explicat April Henning.

Ea spune că sportivii acuzați au puține opțiuni la dispoziție. Iar singura cale de atac este la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS)

„Nu poți duce cazul decât maximum la TAS, așa că ce opțiune au sportivii care sunt acuzați? Chiar dacă ea a folosit intenționat sau nu, nu-mi pasă. Procesul ar trebui să fie mai corect decât atât. Oricine are dreptul la apărare”, a mai spus profesoara în Management Sportiv.

Cazul Simona Halep ar putea schimba regulamentele

April Henning a ridicat o altă problemă care ar putea duce la modificarea regulamentelorantidoping. Este vorba despre cantitatea de substanță, descoperită în organism. Substanțele interzise pot îmbunătăți performanțele doar dacă sunt administrate în anumite cantități. Dacă aceste cantități, descoperite în organism sunt mai mici, nu au nici un efect asupra sportivului. Cazul Simona Halep arată că este nevoie de o analiză mai amplă a situației.

„Nu cred că oamenii înțeleg cum se procedează și ce se caută. Cantitățile foarte mici, minuscule care se detectează ar putea să nu aibă un rol funcțional în corp și să nu facă nicio diferență din punct de vedere fiziologic”, a relatat April Henning.

Potrivit spuselor sale, mai înainte, însă, autoritățile trebuie să stabilească nivelul funcțional. Iar pentru aceasta este nevoie de o cercetare riguroasă a substanțelor interzise. Or, pentru că nu se face acest lucru, ITIA a preferat să impună toleranță zero la toate substanțele.

„Dar apare altă întrebare: Se știe oare care este nivelul funcțional? Fiindcă multe substanțe care sunt interzise nu au fost cercetate riguros pentru a se vedea în ce măsură îmbunătățesc performanța. Nu știm dacă e un caz de contaminare, avem doar toleranță zero”, a arătat ea.

Lipsurile sistemului antidoping

Cazul Simiona Halep a scos la iveală lipsurile politicii antidoping. Pornind de aici, experta April Henning a precizat că sistemul poate fi schimbat, dar este nevoie de mai multe date colectate. Astfel trebuie clasificate substanțele interzise în funcție de specificul sportului.

Acestea nu trebuie înscrise într-o listă generică. Este nevoie să fie stabilite pragurile de consum de la care produc efecte asupra performanțelor unor sportivi.

 „Un sistem imperfect nu se poate schimba într-un timp scurt, dar colectarea mai multor date, clasificarea substanțelor interzise pe specificul sporturilor, nu într-o listă generică, introducerea de praguri ale cantităților sunt schimbări care ar fi benefice. Care este pragul pentru Roxadustat? Unde găsim datele, informația care să ne spună de la ce nivel devine un factor de îmbunătățire a performanței sportive?”, a încheiat April Henning.