În urma situaţiei de la Piatra-Neamţ, Ministerul Sănătăţii şi-a propus să schimbe reglementările privind avortul.

Cazul fetiţei de 11 ani care a rămas însărcinată după ce a fost violată de unchiul ei a readus în atenţia Ministerului Sănătăţii Publice o lege care nu a mai fost revizuită din anii 1950 - Legea avorturilor. Medicii fac întreruperi de sarcină respectând o reglementare mai veche a Ministerului Sănătăţii Publice (MSP), în care nu este precizat exact termenul până la care se poate face o întrerupere de sarcină în cazul unui viol ori al unui incest.

Avorturile sunt permise chiar şi în a 24-a săptămână de sarcină, dar numai în cazul în care fătul prezintă malformaţii incompatibile cu viaţa. „Atunci când s-a creat legea în România, nimeni nu s-a gândit că se poate ajunge şi la asemenea situaţii“, a declarat ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, care a propus o dezbatere publică pentru schimbarea cadrului legislativ ce reglementează avortul. Avorturile riscante, permise doar în cazul unor malformaţii

În timp ce în alte ţări europene se discută intens despre importanţa consilierii în cazul unui avort, oficialii din Ministerul Sănătăţii se trezesc că nu au încă o lege clară şi complexă privind întreruperea de sarcină. „În 1989, după abrogarea decretului care interzicea avorturile, s-a revenit la legea din anii ’50. Au fost mai multe încercări de a face legi mai clare, aşa cum s-a întâmplat cu Legea privind sănătatea reproducerii umane asistate, însă aceasta nu a fost nici până acum definitivată“, a comentat Borbala Koo, director executiv la Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS) din România.

În lipsa unei legi clare, medicii de la Spitalul Judeţean Piatra-Neamţ, unde a ajuns prima oară fetiţa, nu au riscat să-i facă o întrerupere de sarcină, în a 17-a săptămână de sarcină, şi au trimis-o la Maternitatea „Cuza Vodă“, din Iaşi. Doctorii de aici afirmă că vor respecta legea şi că-i vor face copilei o întrerupere de sarcină doar dacă vor constata că fătul prezintă malformaţii incompatibile cu viaţa, cum sunt cele cardiace ori anencefalia (copilul se naşte fără cap).

„Legea nu trebuia interpretată cu ochelari de cal“

Unii medici ginecologi sunt de părere că legea nu ar fi trebuit interpretată „cu ochelari de cal“ şi că existau metode moderne prin care fetiţa ar fi putut să facă avort, cu riscuri mai mici. Alţii consideră însă că viaţa fetiţei ar fi fost pusă în pericol şi că putea interveni chiar decesul. „Întreruperile de sarcină făcute după a 14-a săptă- mână de sarcină pot implica infecţii, hemoragii puternice şi chiar moartea. Fiind vorba despre o fetiţă de numai 11 ani, riscurile erau chiar mai ridicate“, afirmă profesorul Bogdan Marinescu, directorul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie „Panait Sârbu“.

Comisia de Obstetrică şi Ginecologie din cadrul Ministerului Sănătăţii a făcut deja o serie de propuneri privind schimbarea legislaţiei în domeniul avorturilor, iar ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a invitat la dezbateri şi alte organizaţii şi instituţii. „Poate că ar trebui să facem o modificare legislativă, în sensul de a permite legal intervenţia medicului, chiar dacă se ajunge la o formă evoluată de sarcină“, a declarat, ieri, ministrul.

Preotul Cosmin Pleşa, de la Catedrala Mitropolitană Timişoara, crede că fetiţa însărcinată este singura care poate să hotărască ce va face, chiar dacă este minoră. „Fetiţa are libertatea de a decide pentru că, din punct de vedere duhovnicesc, din momentul în care dă naştere unui copil, este considerată mamă“, ne-a spus acesta. (A contribuit Geta Petrovici) "Ar trebui o dezbatere publică. Cetăţenii României, Biserica, politicienii, toţi la un loc trebuie să găsim o soluţie." - Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii ÎNTÅRZIERI

Prevederi revizuite după zeci de ani

În România, nu există o lege a avorturilor, iar reglementările care privesc întreruperile de sarcină nu au fost revizuite de zeci de ani. „Apariţia unei noi legislaţii poate fi benefică, având în vedere că până acum au existat multe articole care se contraziceau. Pentru România va fi greu să aibă o legislaţie la nivelul celei care există în ţările dezvoltate, pentru că la noi nu se acordă importanţă nici consilierii, şi nici educaţiei sexuale“, este de părere Borbala Koo, director executiv la Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS) din România. În ţara noastră, rata cea mai mare a avorturilor se înregistrează în mediul rural. „Indiferent că sunt de la ţară sau de la oraş, copiii trebuie să facă ore de educaţie sexuală de la 10 ani şi să afle ce este menstruaţia şi ce este sarcina înainte ca acestea să apară“, adaugă Borbala Koo.

CITIŢI ŞI:

HERA: Perfect legal: ţara fetiţelor-mame