Cazul Caracal. Ipoteză-ȘOC ce aruncă în aer ancheta DIICOT. Masacrul din 89 și absența...

Cazul Caracal. Ipoteză-ȘOC ce aruncă în aer ancheta DIICOT. Masacrul din 89 și absența...

Marea nedumerire în legătură cu cazul de la Caracal și cu ultimele dezvoltări din perspectiva anchetatorilor o reprezintă absența unui experiment judiciar științific serios, respectiv simularea arderii în butoi.

Ceea ce am văzut până acum în cadrul reconstituirii a ținut mai mult de scenografie decât de demonstrație științifică. Oricâte conferințe de presă ar face și oricâte informații ar furniza DIICOT, până când nu va demonstra cum au dispărut cele două fete, Alexandra și Luiza, nu va avea parte de încrederea oamenilor.

Dar nu numai a oamenilor. Aseară, la România TV, împreună cu profesorul Vladimir Beliș, un eminent expert medico-legal, și cu procurorul Dan Voinea, am discutat în emisiunea lui Victor Ciutacu, din nou, despre cazul „Monstrului de la Caracal”.

Nu sunt un expert în anchete criminalistice, dar instinctul de gazetar m-a făcut să pun două întrebări. Dacă în experiența sa sau în literatura științifică există dovezi despre posibilitatea ca un corp uman să fie incinerat într-un butoi atât de bine încât să nu mai rămână decât câțiva dinți și fragmente de os din care e imposibil să scoți ADN-ul.

Răspunsul profesorului Vladimir Beliș a fost că, la crematoriu, acest lucru se întâmplă. I-am spus că la crematoriu vorbim de o instalație extrem de profesionistă. Profesorul a replicat că, chiar și într-un butoi, dacă menții o temperatură constantă, de 200-300 de grade, timp de 8-10 ore, se obține același rezultat!

Vorbim deja despre o imagine greu de reprodus în realitate. Mai ales în realitatea crimelor de la Caracal. Să întreții un foc sub un butoi timp de 8-10 ore, în mod constant, este deja o imagine care trebuie dovedită științific. Vladimir Beliș însă, cu onestitate, a mai răspuns la o întrebare: cum se poate justifica absența mirosului în aceste condiții.

Răspunsul a fost: nici eu nu îmi explic acest lucru.

De aceeași părere a fost și procurorul Dan Voinea, cel care a anchetat arderea celor 41 de cadavre la Crematoriul Cenușa, în decembrie 1989. Acesta ne-a spus că, în momentul în care a preluat ancheta, cadavrele revoluționarilor uciși de Armată și Securitate nu erau carbonizate complet.

Concluzia este că, până nu va exista un experiment judiciar riguros din punct de vedere științific, care să demonstreze că Alexandra a putut să dispară în modul pe care îl prezintă Gheorghe Dincă și îl preiau anchetatorii, nimeni nu va crede că cele două fete sunt moarte.