Într-o decizie datată de luni, 22 aprilie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis un verdict într-un caz penal în care un bărbat e acuzat că a instalat camere ascunse în toaleta femeilor dintr-o clinică din București.

Astfel, instanța supremă a confirmat că termenii „locuință”, „încăpere” sau „dependință” din contextul infracțiunii de violare a vieții private sunt echivalenți cu cei din infracțiunea de violare a domiciliului.

ÎCCJ, verdict într-un proces legat de violarea vieții private

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală, în dosarul nr. 3288/300/2023 (2274/2023), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

'Dacă noțiunile de locuință, încăpere sau dependință la care face referire art. 226 alin. (1) din Codul penal sunt mai extinse decât cea de domiciliu prevăzută de art. 224 din Codul penal, incluzând și acele spații care, chiar dacă nu pot fi calificate drept domiciliu, oferă o protecție vieții private a persoanei, de pildă grupul sanitar al unei clinici sau la care au acces mai multe persoane, o cabină de probă dintr-un magazin, vestiarul unei săli de sport'

și stabilește că:

Noțiunile de locuință, încăpere sau dependință din conținutul infracțiunii de violare a vieții private, prevăzută de art. 226 alin. (1) din Codul penal au același înțeles cu noțiunile de locuință, încăpere sau dependință din conținutul infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. (1) din Codul penal, fiind subsumate noțiunii de domiciliu în sensul legii penale”, arată ÎCCJ.

Radu-George Davidescu a fost adus în fața instanței de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, fiind acuzat de încălcarea vieții private. Cazul său a ajuns ulterior la ÎCCJ.

Acest lucru s-ar datora presupusei sale acțiuni de instalare a camerelor video în două odorizante din toaleta clinicii private, implicându-se astfel în spionarea a cel puțin trei femei, care s-au constituit parte civilă în proces.

Potrivit informațiilor disponibile, suspiciunile au fost stârnite atunci când una dintre cele trei femei a observat că odorizantele nu mai emiteau aer în încăpere. Crezând că problema era cauzată de bateriile descărcate, aceasta a demontat dispozitivele, moment în care au fost descoperite camerele video.

Inculpatul, achitat inițial pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”

În primă instanță, pe data de 7 iunie 2023, judecătorul Bogdan-Liviu Panoiu de la Judecătoria Sectorului 2 l-a achitat pe inculpat pe baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală: „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Conform acuzațiilor, Radu Davidescu a fost trimis în judecată pentru două tipuri de fapte de încălcare a vieții private (conform art. 226 din Codul penal).

„alin. 1: „Atingerea adusă vieții private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependință ținând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepsește cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă”;

alin. 5: „Plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul săvârșirii faptelor prevăzute în alin. (1) și alin. (2), se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.

Mai exact, judecătorul Panoiu a concluzionat că niciuna dintre prevederile legale menționate mai sus nu se aplică situației persoanelor spionate în acest caz specific. Adică niciuna dintre cele trei femei nu se afla într-o locuință sau într-o încăpere/ dependință asociată acesteia.

Magistratul nu a avut posibilitatea de a sesiza ÎCCJ pentru a soluționa această chestiune de drept, deoarece, în domeniul penal, doar completurile de apel sunt abilitate să facă acest lucru.

Judecarea cauzei, suspendată până la pronunțarea ÎCCJ

În cadrul procesului de apel desfășurat la data de 2 februarie 2024, magistrații Carmen-Constanta Balaci și Ionel-Laurențiu Besu de la Curtea de Apel București au acceptat solicitarea procurorului privind sesizarea ÎCCJ pentru soluționarea problemei de drept.

În urma sesizării ÎCCJ, judecătorii Balaci și Besu au suspendat procesul până la pronunțarea instanței supreme. Completul de la Curtea de Apel București nu a formulat nicio opinie cu privire la interpretarea pe care ar trebui să o ofere Înalta Curte, potrivit luju.ro.