Cavalerii Danubieni, cult inițiatic, practica nemuririi?

Cavalerii Danubieni, cult inițiatic, practica nemuririi? Aceste zeități sunt și astăzi învăluite într-un mister total. Este vorba de o combinație între sacralitate, eroism și  cult.

Marija Gimbutas, reputată specialistă a Preistoriei sau Patrick McKendrik un pasionat al faptului că „pietrele dacilor vorbesc” sunt doi specialiști de la care trebuie să pleci dacă vrei să înțelegi tainele Preistoriei și Protoistoriei românești. Aș mai adăuga și pe Gordon Childe, cu a sa „Originile Civilizației” pentru conexiunile cu universalitatea. Evenimentul Istoric dedică în ultimul său număr un amplu material pentru Cavalerii Danubieni. Revista poate fi cumpărată de la chioșcurile de ziare sau poate fi comandată on-line, fără taxe de livrare de pe edituradecarte.ro.

Cavalerii Danubieni  - varietatea denumirilor

Cavalerii Danubieni au certă legătură cu tainene nemuririi. Să nu uităm că geții beau apă din Dunăre și considerau că ajung la Zalmoxis, traversând Donaris sau Istrul. Cavalerii Danubieni erau astfel strămoșii eroizați. Nu este singura denumire utilizată. Istoricii perioadei vechi afirmă că în mod cert între Cavalerii Danubieni, Cavalerul Trac, Derzelas și Theos Megas există o legătură.

Derzelas este un zeu prezentat în arealul tracic, iar Theos Megas este un zeu atestat în câteva cetăți grecești vest-pontice cum ar fi Istros, unde are un templu și pe monedele de la Odessos-Varna de astăzi. Reprezintă astfel o simbioză între credințele tracice și grecești. Ori, ambele etnii, greacă, tracică aveau practica unei credințe în nemurire, cum scria și istoricul Zoe Petre.

Rasă de pisici exclusiv românească. Ce este „Pisica Transilvană”

Iliescu rupe tăcerea despre Ceaușescu. Ce spune despre fuga cu elicopterul

Cavalerii Danubieni - în cetățile dacice

Cavalerii Danubieni sunt atestați în calitate de cult inițiatic în cetățile Daciei, în era post-Burebista, până în epoca lui Decebal. Vorbim de faimoasele cetăți Piatra Roșie, Fețele Albe, Căpâlna, Blidaru, cetățile din sistemul defensiv al Sarmisegetusei Basileion sau Sarmisegetusei Regia.

Se consideră că Sărbătoarea care era pentru Cavalerii Danubieni se celebra în prima decadă a lunii aprilie. Așadar, vorbim de o tradiție a regenerării naturii, a învierii. Nu surprinde pe nimeni că și Hristos are Învierea celebrată în arealul temporal 4 aprilie-7 mai la catolici și ortodocși. În ziua de azi, se pare că și Caii lui Sântoader și Călușul sunt prezențe ale cultului pentru Cavalerii Danubieni. Prima este la debutul Postului Paștilor, a doua, la Rusalii, la finalul ciclului pascal.

O deschidere spre Sfântul Dumitru?

Am copilărit în Oltenia. Satul meu natal, Băleasa era cale de mers pe o câmpie, trecut vadul unui râu, urcat un deal și coborât într-o vale până să ajungi în raiul oalelor de pământ, la Oboga. Romanați (Olt). După ce treceai Gemărtăluiul (nume de la un șef militar Gemar, probabil cuman), ajungeai la Pietriș, satul de la poalele dealului spre Oboga.

În Pietriș existau (mai există și astăzi) meșteri cruceri. Ei creau un fel de troiță cu „pălărie” din lemn. Decorul albastru. roșu mi-au rămas în minte. Dar acest decor însoțea un călăreț misterios, stilizat, adică o slluetă de cal, apoi un dreptunghi vertical ce închipuia piciorul atârnând pe lângă cal, un pătrat închipuind corpul și un cerc cu aureolă, închipuind un cap și o aureolă de sfînt.

Având în vedere cultul Sfântului Dumitru în Oltenia (este patronul Craiovei, pe steagul orașului e portetizat călare, calul cabrat și călărețul înfigând o suliță într-un rege barbar căzut ), cred că este simbolistica acestui Cavaler Trac sau Danubian. Este un model care apare pe troița funerară, un model care se vede doar la Pietriș Romanați. Eu personal, în modestele mele cunoștințe de etnografie și folclor în afară de Crucile de la Săpânța, Maramureș nu am mai văzut o altă abordare artistică pe un monument funerar de lemn. Poate mai sunt totuși.

Satele oltenești vecine cu Pietrișul au în cimitirele lor, crucile cu acest misterios Cavaler..poate Cavalerul Trac, poate Cavalerul Danubian, ori Sfîntul Dumitru...

Sursa foto: Arhivă