Sibiul atrage tot mai mulți căutători de comori. Hobby sau de pasiunea pentru istorie, tot mai multi sibieni cutreieră pădurile cu ajutorul unor aparate speciale în cautare de obiecte pretioase. Această febră a comorilor a devenit un fenomen îngrijorător în ultimii ani.

Reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură au anunţat că în ultimii ani fenomenul căutătorilor de comori a luat amploare în județul Sibiu și că nu toți sunt de bună credință. Sute de obiecte cu valoare istorică au fost descoperite în ultimii ani în județul Sibiu. IPJ Sibiu a confiscat în ultimii doi ani șapte detectoare de metale, iar în 2014 de deschis un dosar penal pe această temă.

”Timp de câteva decenii, căutătorii de comori din România au profitat de legislaţia ambiguă sau incompletă din domeniu astfel ca orice persoană care deţinea un detector de metale putea face descoperiri arheologice importante. Problema este că intervenţia unor profani în situri arheologice putea si poate duce in continuare, atât la distrugerea lor, cât şi la pierderea unor artefacte de o valoare inestimabilă”, se arată într-un raport prezentat de Direcția pentru Cultură Sibiu.

Cele mai multe descoperiri recente în județul Sibiu au fost făcute în localitățile: Bruiu, Poplaca, zona Sadu-Tălmaciu-Tălmăcel, zona Vurpăr-Ţichindeal, satul Mohu și pe raza comunei Şelimbăr.

Conform legii, persoanele fizice care au descoperit bunuri din această categorie sunt obligate să le predea, în termen de 72 de ore de la descoperire, primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază a fost făcută descoperirea iar primarul este obligat să înştiinţeze serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor, în termen de 72 de ore, cu privire la bunurile descoperite, luând totodată măsuri de pază și de conservare.

Obiectele descoperite trebuie predate de către primar, în termen de 10 zile, serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii și Cultelor.

În județul Sibiu, în ultimii ani, au fost descoperite sute de obiecte, unele de o valoare istorică extrem de mare, altele, neimportante. Toate obiectele declarate de căutători au ajuns în mâinile experţilor Muzeului Brukenthal.

”Fenomenul a luat o amploare deosebită, avem dosare instrumentate pe această temă. Există preocupare în acest sens pe linia de muncă. Cei care au detectoare trebuie să cunoască legea, deși nu toți sunt de bună credință”, a declarat șeful IPJ Sibiu.

În 2014 a existat un dosar penal pentru detecţii neautorizate într-un sit arheologic de pe raza comunei Jina, iar în anii 2015 și 2016 polițiștii sibieni au mai confiscat șapte detectoare, proprietarii acestora deținându-le ilegal.

Monede romane din argint şi bronz. Ordonanţa nr. 43 din 30 ianuarie 2000 rep. privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional prevede că ”Persoanele fizice şi juridice care deţin şi/sau comercializează detectoare de metale sunt obligate să obţină în prealabil autorizaţia inspectoratului de poliţie al judeţului respectiv, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, sediul, şi să se înregistreze la aceste autorităţi (art. 5 alin. (10)).  Accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizarea prealabilă prevăzută la art. 5 alin. (13), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani (art. 26)”, potrivit turnulsfatului.ro.