Statul ucrainean i-a acuzat pe preoţii români de spionaj pentru simplul fapt că folosesc limba maternă în timpul slujbelor, iar locuinţele şi bisericile în care slujesc au fost incendiate.
Dincolo de mult-meditizata Serbie, nici situaţia preoţilor şi credincioşilor români din Basarabia şi Bucovina nu este mai bună. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, Mitropolia Bucovinei, aflată în componenţa Bisericii Ortodoxe Române (BOR), a fost desfiinţată de autorităţile sovietice, iar în locul ei a rămas o simplă eparhie în cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, depinzând de Patriarhia Moscovei. Întâi ucrainiană, apoi română Trei judeţe din sudul Basarabiei istorice - Cahul, Ismail şi Bolgrad - au intrat printr-o nedreptate a istoriei în componenţa Ucrainei. În aceste judeţe, Mitropolia Basarabiei a reuşit cu mare greutate să înfiinţeze trei parohii, la Anadol, Frecăţei şi Hagi-Curda. Preoţii şi credincioşii români din aceste parohii au fost supuşi unor presiuni de neimaginat din partea statului ucrainean, care i-a acuzat de spionaj în favoarea României pentru simplul fapt că folosesc limba română în timpul slujbelor. În cele trei judeţe există 24 de localităţi în care se vorbeşte şi se studiază în şcoli în limba română şi care au biserici româneşti. În Maramureşul istoric de dincolo de Tisa, ortodoxia moare. În Bucovina de Nord, ţinut cu peste 140 de parohii ortodoxe româneşti, subordonate canonic, în marea lor majoritate, mitropoliei ucrainene de la Cernăuţi, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse, preoţii români sunt umiliţi şi terorizaţi. Ei sunt obligaţi să oficieze ceremoniile ortodoxe române în limba ucraineană, în mediul urban. La sate s-a acordat "concesia" celebrării în două limbi, întâi ucraineană şi apoi română. "Schismaticul roşu" Mitropolitul Onufrie al Cernăuţiului, ucrainean de origine, refuză cu obstinaţie cererile clericilor şi asociaţiilor româ neşti din Bucovina de Nord de constituire a unui Vicariat Ortodox Român, motivând, în bătaie de joc, că această dorinţă spirituală ar duce la schisma Bisericii Ucrainene. Ba mai mult, ar veni în întâmpinarea intereselor revizioniste ale României. "Schismaticul roşu" de la Cernăuţi, după cum l-au poreclit românii, a interzis preoţilor şi enoriaşilor să mai primească veşminte, publicaţii, cărţi religioase şi de cult, materiale pentru biserici sau orice alt sprijin din România, ameninţându-i cu sancţiuni canonice şi administrative. S-a ajuns până la caterisirea clericilor care apără spiritualitatea ortodoxă românească. Părintele Mihai Ivasiuc, preşedintele Societăţii Creştin-Ortodoxe "Mitropolitul Silvestru Morariu", a fost caterisit de Mitropolitul Onufrie pentru că a îndrăznit să afirme că ortodoxia din Bucovina de Nord trebuie să-şi reia legăturile fireşti cu patria mamă şi a săvârşit slujbele în limba neamului. În regiunea Odessa, "detaşamente de patrioţi ucrainieni" educate la şcoala panslavistă au dezlănţuit teroarea asupra preoţilor şi enoriaşilor români, recunoscuţi prin voinţă europeană ca aparţinând Mitropoliei Basarabiei. Locuinţa epitropului Vasile Iordachescu şi biserica părintelui Anatol Cristea din Camisovca, raionul Ismail, au fost incendiate, lăcaşul de cult chiar de două ori, în noiembrie 2003 şi martie 2004. Aşa putem înţelege că Malainita nu este o inovaţie pur sârbească! În Maramureşul de dincolo de Tisa, ortodoxia moare. Preoţii români sunt umiliţi CALENDAR Sărbătorile lunii martie: Cei 40 de mucenici A treia lună din anul calendaristic şi a şaptea din anul bisericesc cuprinde pomenirea unor sfinţi de seamă ai Bisericii, dar şi sărbători care pregătesc Învierea Domnului. 9 martie. În bisericile ortodoxe se face pomenirea Sfinţilor 40 de mucenici din Sevastia. Soldaţi în slujba împăratului roman Licinius, aceştia au fost osândiţi la moarte prin îngheţare, pentru că nu au vrut să se închine idolilor. După tradiţie, credincioşii aduc în această zi la biserică, spre binecuvântare, "mucenici": colăcei în forma cifrei opt, copţi la cuptor sau fierţi. 12 martie. Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Grigorie Dialogul sau Grigorie cel Mare. Acesta a trăit în secolul al VI-lea şi a fost Episcop al Romei. Este cunoscut mai ales ca autor al Liturghiei darurilor înainte sfinţite, care se oficiază în perioada Postului Mare. 25. martie. Sărbătoarea închinată Maicii Domnului – Buna Vestire sau Blagoveştenia. Praznicul din această zi aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost anunţată de Arhanghelul Gavriil că va primi în pântece şi va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Biserica a rânduit pentru această sărbătoare dezlegare la peşte. 26 martie. Se face şi cinstirea Sfântului Arhanghel Gavriil, precum şi a Sfinţilor Mucenici Montanus, preotul şi soţia sa, Maxima. 30 martie. Biserica îl pomeneşte pe Cuviosul Ioan Scărarul. Sfântul a primit acest nume datorită scrierii "Scara dumnezeiescului urcuş", un adevărat tratat de asceză, despre părăsirea păcatului şi învăţarea virtuţilor pentru a dobândi mântuirea. În această zi, ce cade în vinerea din săptămâna a cincea a Postului Mare, se va săvârşi Denia Acatistului Bunei Vestiri. Dezlegări. În această perioadă a Postului Mare, Biserica a rânduit dezlegare la vin şi untdelemn, în orice zi a săptămânii ar cădea, la următoarele sărbători însemnate în calendar cu cruce neagră. La sărbătoarea Bunei Vestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se face dezlegare şi la peşte. Citiţi şi:
- Duhovnicul, bătrânul antrenor de suflete
- Preafericitul Părinte Lucian Mureşan, cardinal
- Anul mântuirii! De ce nu se va sfârşi lumea în 2012
- Anul mântuirii. Simbolistica numărului 12
- Praznicul Streteniei, Întâmpinarea Domnului
Recomandările noastre
