Cât mai poate duce Emil Boc

Cât mai poate duce Emil Boc

Democrat-liberalii merg pe mâna lui Boc la partid, însă iau în calcul retragerea lui de la guvern pentru a avea o şansă de a rămâne la putere şi după alegerile de anul viitor.

După ce l-au împins pe Emil Boc pentru a doua oară în scaunul de preşedinte de partid, democrat- liberalii, sub patronajul preşedintelui Traian Băsescu, trebuie să mai rezolve problema creşterii PDL în perspectiva alegerilor de anul viitor. Cu sau fără Emil Boc la guvern.

Ultima variantă, pusă pe tapet încă din luna februarie când s-a lansat scenariul premierului independent/tehnocrat, rămâne de actualitate în PDL, la pachet cu o remaniere la nivelul ministerelor economice. O decizie însă este pentru moment amânată până trece febra Congresului. Şi asta pentru că o mutare rapidă ar putea fi sortită eşecului, în condiţiile în care în tabăra lui Vasile Blaga sunt mulţi parlamentari care, nemulţumiţi de pierderea alegerilor, ar putea vota împotriva învestirii unui nou guvern.

Fără un control strict, o variantă ar fi promovarea unui premier independent/tehnocrat care să şi aibă susţinerea PSD - Mihai Tănăsescu a fost o formulă vehiculată, iar el nu a exclus-o - însă timpul de negociere ar fi prea scurt.

Ne puteți urmări și pe Google News

Măsuri bune, percepţie proastă

Toate calculele pentru alegeri se fac cu numărătoarea inversă pornită. După o cădere liberă în sondaje, democrat-liberalii au început să se redreseze, stabilizându- se în jurul a 20%, cu o perspectivă de creştere timidă şi insuficientă pentru a încurca Uniunea Social Liberală, care, cel puţin pentru moment, este creditată cu peste 50% şi cu prima şansă la guvernare din 2012.

Or, obiectivul asumat de Boc, reales cu girul lui Traian Băsescu preşedinte de partid, este menţinerea PDL la putere. Problema este însă dacă şi cu el râmânând în fruntea guvernului.

În analizele democrat-liberalilor, chiar dacă rezultatele economice ale măsurilor de austeritate au început să-şi facă efectul care s-ar putea resimţi în buzunarul românilor începând cu sfârşitul acestui an, partidul nu câştigă puncte electorale.

Motivele sunt două. Carenţele comunicatorilor PDL, purtători astfel de mesaje fără credibilitate, au ca efect percepţia că măsurile nu sunt bune sau că sunt orientate împotriva cetă ţenilor. În al doilea rând, deciziile guvernamentale, chiar şi considerate bune, nu sunt asociate cu Emil Boc şi echipa sa, fiind mai degrabă atribuite Fondului Monetar Internaţional, care, în percepţia publică, este cel care le-a impus.

De altfel, aceste probleme au fost puse pe tapet, sâmbătă, şi de preşedintele Traian Băsescu în discursul rostit în faţa delegaţilor la Convenţia Naţională a PDL.

"Cred că aveţi de ce să fiţi mândri. Din păcate nu ştiţi să o spuneţi şi va trebui să vă propuneţi să explicaţi românilor ce aţi făcut, pentru că altfel veţi lăsa să zburde demagogia de stânga. (...) Trebuie să vă înarmaţi cu răbdarea de a vă documenta şi, când ieşiţi în faţa publicului, să daţi informaţie corectă, nu să păreţi nişte copii chemaţi acolo să fie bătuţi, când de fapt voi faceţi ce trebuie. (...) Dacă vă uitaţi cu atenţie la ceea ce-i înnebuneşte pe politicieni la sondaje, veţi constata că la întrebările care vizează tipul de măsuri, pentru prima dată în istoria României, sondajele arată constant că populaţia majoritară doreşte măsuri specifice dreptei", a spus şeful statului.

Oltean: O remaniere trebuie să se facă

O mutare cu un independent/ tehnocrat, dublată de promovarea unor partide marginale care să rupă din electoratul instabil al USL, este luată în calcul pentru începutul verii. Că subiectul nu a fost îngropat, o admite noul secretar general al PDL, Ioan Oltean. "Trebuie făcută o analiză riguroasă asupra modului în care se guvernează. În opinia mea, o remaniere ar trebui să se facă", a spus el.

POZIŢII "Cred că aveţi de ce să fiţi mândri. Din păcate nu ştiţi să o spuneţi“ TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României

"Trebuie făcută o analiză riguroasă asupra modului în care se guvernează. În opinia mea, o remaniere ar trebui să se facă “ IOAN OLTEAN, secretar general PDL

20% este cota pe care PDL o are în sondajele de opinie la capitolul intenţie de vot

Reaşezarea taberelor

Tensiunea în PDL a crescut după ce Sorin Frunzăverde a convins susţinători ai lui Blaga să candideze

Spiritele s-au încins ieri printre PDL-işti după ce doar în câteva ore planul pus la cale de susţinătorii lui Vasile Blaga a fost dat peste cap chiar de unul dintre ei, Sorin Frunzăverde.

Acuzaţii şi explicaţii

După victoria tranşantă a lui Emil Boc în lupta pentru şefia PDL, toţi cei din echipa lui Vasile Blaga, care-şi depuseseră candidaturi la funcţiile de conducere în partid, au semnat cereri de retragere, mergând pe principiul "învingătorul ia totul".

La doar câteva ore însă, de la secretariatul congresului, aceştia au fost contactaţi pentru a fi întrebaţi dacă îşi menţin cererile, în condiţiile în care unii dinte ei reveniseră asupra deciziei. Surse democrat-liberale au declarat, pentru EVZ, că cel care a făcut lobby printre PDL-iştii fideli lui Vasile Blaga a fost chiar primul semnatar al moţiunii acestuia, Sorin Frunzăverde, iar preşedintele Traian Băsescu nu ar fi străin de această mutare.

Astfel, înaintea începerii celei de-a doua zi a congresului, democrat-liberalii din tabăra perdantă se acuzau unii pe alţii pe holuri că nu sunt în stare să meargă până la capăt. "Candidezi?". "Da". "Păi nu ne-am înţeles să ne retragem cu toţii?!". "Pe mine m-a sunat Sorin să-mi zică să candidez. Nu-mi spunea el aşa, doar ca să mă fac de râs". Acesta a fost un schimb de replici dintre doi susţinători lui Blaga, democrat-liberalul care se răzgândise dând de înţeles că la mijloc este o înţelegere pe posturi între cele două echipe. Fapt respins însă oficial de Vasile Blaga, care a declarat, pentru EVZ, că nu a participat la nicio negociere.

EXPLICAŢIE. Frunzăverde a susţinut că a rămas în cursă ca să demonstreze că PDL e unit FOTO: CODRIN PRISECARU Astfel înaintea votului, din echipa lui Vasile Blaga, Cristian Boureanu şi Constantin Ostaficiuc şi-au retras candidaturile pentru un post de prim-vicepreşedinte. Sorin Frunzăverde a rămas în cursă, câştigând şi devenind prim-vice alături de adepţii lui Boc, Roberta Anastase, Gheorghe Flutur şi Teodor Baconschi.

De asemenea, Cezar Preda nu a candidat pentru postul de secretar general, pe care a fost confirmat Ioan Oltean.

Retragerile din cursa pentru o funcţie de vicepreşedinte au fost masive, doar Gheorghe Albu, Mircea Banias, Mircea Hava Romeo Raicu şi Popa Mihaela încercându-şi norocul, ultimii trei ieşind câştigători. 11 posturi de vicepreşedinte au fost însă adjudecate de susţinătorii lui Emil Boc: George Scripcaru, Elena Udrea, Traian Igaş, Gheorghe Ştefan, Anca Boagiu, Dorin Florea, Sever Voinescu, Mihai Stănişoară, Monica Macovei, Florin Popescu şi Victor Tarhon.

Al 15-lea vicepreşedinte a fost ales Toader Paleologu.

O surpriză a fost pierderea alegerilor de către Raluca Turcan care, după ce nu a fost reconfirmată vicepreşedinte, şi-a retras candidatura la postul de secretar executiv.