Fiecare pas în campania electorală costă. Noroc că s-au interzis pomenile electorale, că puii, gălețile și uleiul îi usca pe susținătorii candidaților. Pe lângă cheltuielile la vedere, există și servicii care nu pot fi decontate: voluntarii și postacii. Mulți dintre ei sunt mânați de entuziasm, însă armata susținătorilor este completată și de mercenari. Sunt costuri pe care unii candidați, în special cei susținuți de partide, le pot acoperi fără probleme, în vreme ce alții, de regulă independenții, se descurcă mai greu.

Cheltuielile electorale limitate prin lege

Pentru a evita situațiile în care diferența dintre competitori, în fața alegătorilor, ar fi dată de potența financiară, legislația electorală limitează bugetele electorale stabilind, totodată, tipul de cheltuieli pe care are voie să le facă un candidat și ponderea acestora.

Conform legii, bugetul unui prezidențiabil nu poate depăși contravaloarea a 20.000 de salarii de bază minime brute. Având în vedere că valoarea acestuia este de 2.080 de lei, suma se poate ridica până la 41,6 milioane de lei, peste 8,7 milioane de euro. În cazul organizării unui al doilea tur de scrutin, limitele contribuțiilor și ale cheltuielilor electorale se reduc la jumătate.

Legea reglementează sursele de proveniență a banilor – venituri proprii, donații sau împrumuturi primite de la persoane fizice ori credite bancare – și stabilește cine îi poate gestiona – un mandatar financiar  înscris la Autoritatea Electorală Permanentă. Este obligatoriu ca mandatarul, persoană fizică sau juridică, să fie autorizată să presteze servicii de contabilitate.

Pe ce se duc banii

Bugetul de campanie acoperă costurile de producția și difuzarea materialelor de propagandă la radio, televiziune, în presa scrisă și în mediul online, afișelor electorale, broșurilor, pliantelor și altor materiale de propagandă tipărite dar și costurile pentru elaborarea cercetărilor sociologice și a sondajelor de opinie.

Din acești bani mai sunt acoperite și cheltuielile administrative și pentru diverse servicii, abonamente de telefonie și internet, transportul și cazarea candidaților, a voluntarilor și a membrilor de partid, chirii pentru spații și echipamente, pentru vestimentația inscripționate cu sigla sau numele competitorului, cu organizarea manifestărilor electorale, asistență juridică, consultanță politică, plata serviciilor mandatarilor financiari sau cu comisioanele bancare.

Felul în care sunt cheltuite resursele financiare într-o campanie electorală, dacă au fost respectate prevederile legale, este verificat de Autoritatea Electorală Permanentă și de Curtea de Conturi. În cel mult 90 de zile de la data alegerilor, AEP rambursează banii cheltuiți, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarii financiari, cdelor care au făcut pragul obligatoriu.