Cei care îşi doresc o casă de vacanţă, dar nu şi-o permit pot alege varianta ecologică şi ieftină.

Are impact minim asupra mediului, nu necesită drumuri modernizate de acces, majoritatea materialelor necesare se găsesc la locul construcţiei, din săparea fundaţiei rezultă material pentru pereţi, iar solul vegetal decapat e refolosit la acoperiş astfel încât casa din lut - sau cob, aşa cum e denumirea oficială - devine doar un strat intermediar în ecosistem.

„Cobul este un amestec de pământ lutos, apă, paie şi nisip, fără cofraje, cărămizi sau chimicale. Are un impact minim asupra planetei prin reducerea consumului de lemn, metal şi toate celelalte materialele toxice folosite în construcţii“, explică Ileana Mavrodin, patroana primei firme care realizează în România case din cob.

Ieftine şi eficiente energetic

Fiind orientate după soare, clădirile din cob sunt foarte eficiente din punct de vedere termic. Vara sunt răcoroase, fără a fi nevoie de aer condiţionat, iar iarna, datorită masei termice a cobului, încălzirea necesară este minimă.

„Construcţiile de cob sunt o soluţie viabilă şi prin faptul că trezesc interesul şi sensibilitatea populaţiei locale pentru probleme de mediu şi sociale. Se pot naşte şi promova programe turistice sau se pot construi locuinţe cu investiţ ii minime cu ajutorul cobului. Resursele financiare folosite reprezintă aproximativ o zecime în comparaţie cu cele cheltuite pentru o clădire tradiţională“, afirmă Ileana Mavrodin.

Formele rotunde ale pereţilor, arcele şi nişele creează o fluiditate a formelor unică şi specifică acestui gen de construcţii. Clădirile oferă un microclimat sănătos, sunt nepoluante şi devin parte integrantă a locului.

Construcţiile din cob au impact minim asupra mediului şi reprezintă un sistem atât de simplu încât suntem tentaţi să-l ignorăm fără prea multă consideraţie.

Structura e din lemn, pereţii au grosime de 60 cm

Structura şi acoperişul unei case din cob se fac din lemn, astfel încât să se poată obţine şi autorizaţiile necesare construcţiei. Important este să aibă o fundaţie solidă şi o elevaţie de circa 50 cm, adică un zid din piatră de râu care să protejeze casa de eventuale acumulări ale apei de ploaie.

Pereţii din cob au 60 cm grosime, astfel încât se pot face şi case cu etaj. „În construcţie avem acum o casă cu trei dormitoare, living, bucătărie şi două băi, situate pe un nivel şi o mansardă. În Canada se fac însă şi clădiri din cob cu 3-4 etaje“, spune Mavrodin.

Ea povesteşte că în Canada există un adevărat curent în ceea ce priveşte construcţiile ecologice. Nu şi-a făcut însă aici o firmă de construcţii, ci una de consultanţă. În momentul în care vrei o astfel de casă, ea studiază concentraţia solului de pe proprietatea ta şi-ţi recomandă „reţeta“ potrivită de lut şi nisip.

„Sunt o arhitectă/graphic designer născută în România, care şi-a petrecut ultimii 12 ani trăind şi muncind în Canada. Este o ţară primitoare şi foarte frumoasă, dar viaţa în aer condiţionat nu e pentru mine. Visul meu acum este să introduc cobul ca alternativă de construcţie ecologică în România“, declară Mavrodin.

DETALII TEHNICE Deosebiri faţă de paiantă

Deşi asemănător la compoziţie cu paianta, cobul se deosebeşte prin câteva trăsături importante:

> se frământă până ajunge la consistenţa aluatului de pâine;

> nu se folosesc cofraje pentru punerea în operă;

> formele organice îi conferă o rezistenţă crescută la seism;

> se modelează cu mâna, fiecare construcţie fiind unică şi irepetabilă, reflectând personalitatea şi dispoziţia de moment a modelatorului;

> între construcţie şi modelatorul său se creează o legătură spirituală unică.

Foto: www.casa-verde.ro